Departe de liniștea unui creator de brand apreciat la nivel internațional, care duce imaginea frumoasă a României peste granită, familia Stanciulov se confruntă aproape în fiecare zi cu o luptă continuă cu autoritățile și cu lipsa de reacție în fața concurenței neloiale. Și cu o vânătoare din partea celor care nu-i verifică pe cei acuzați, în industria alimentară, ci pe cei care semnalează problemele pieței. Dar brandul Topoloveni crește, din ideile și lupta continuă a celor două, a mamei și a fiicei. Bibiana și Diana Stanciulov reușesc să cucerească lumea cu fiecare produs, din biroul modest, din București, care deja a devenit neîncăpător pentru numărul foarte mare de diplome internaționale și medalii.
Reporter: Vorbim despre talentul care se moștenește în familiile de artiști. Credeți că talentul se moștenește și în business?
Bibiana Stanciulov: Sunt convinsă că nu se moștenește talentul în business, pentru că nimeni nu a fost născut să facă business. Nu există o școală de business. Business-ul îl faci din două motive: dorești să fii independent față de un angajator, față de un loc de muncă de unde ai un venit sau îți place foarte mult un tip de afacere. Cred că la noi a contat tipul de afacere, dar și această independență a femeii față de veniturile proprii.
Diana Stanciulov: Nici eu nu cred că se moștenește. Dacă moșteneam, era eventual sociologia sau psihologia, ce a terminat mama, nu afacerile. Acestea consider că se învață pe parcurs, pentru că oricum se modifică și legislația, se modifică tot, evoluăm în afacere, așa că trebuie să ne adaptăm. Nu cred că e un talent.
Reporter: Dragostea față de valorile românești, care a influențat brandul Topoloveni, provine din educația în familie?
Bibiana Stanciulov: În mod obligatoriu, educația din familie este cea care determină caracterul unui copil care va deveni adult. Tradiția înseamnă a te sacrifica tu, cel care promovezi tradiția, pentru ca poporul român să fie o entitate distinctă în această globalizare în care ne-au aruncat marile puteri. Faptul că dezvolți o tradiție înseamnă că exiști ca popor, înseamnă că ai niște norme specifice, speciale, în cazul nostru de alimentație, dar întotdeauna când am făcut promovarea brandului Magiun de prune Topoloveni, l-am prezentat în ie. Întotdeauna am încercat să aducem împreună elementele caracteristice poporului român, cu toate calitățile lui, deoarece în familie la mine așa a fost. Eu provin dintr-o familie în care bunicul meu a fost studentul lui Nicolae Iorga, deci la noi, tradiția, mâncarea sănătoasă sau alimentul au fost prioritare în fiecare etapă a vieții, ca și dragostea pentru popor. Eu sunt patriot, dar nu demagogic. Noi întâi am demonstrat, și apoi am făcut. Consider că autoritățile din România nu ne merită în acest moment.
Diana Stanciulov: Eu am avut norocul să o am pe mama, pentru că m-a născut la București, între betoane, și eram un pic departe de tradiții, dar norocul a fost cu ea, că am mai văzut o găină la țară, o mâncare tradițională, ea fiind o gospodină foarte bună, și așa mi-a trezit interesul față de tradițiile românești. De când am cumpărat această fabrică, noi considerăm că e copilul nostru și, fiind un produs tradițional, cu o rețetă de peste o sută de ani, am început să apreciez foarte mult tradițiile românești și chiar să le promovez, chiar dacă nu este doar magiunul nostru promovat. Eu, pe oriunde merg, spun tuturor că avem produse bune, tradiționale, avem tradiții și cu ele ne mândrim.
Reporter: Cum colaborați în familie?
Bibiana Stanciulov: Sunt două părți distincte: familia și afacerea. În afaceri, de multe ori ni se întâmplă să avem reacții în controversă. Diana, pentru că așa am educat-o – și stau să mă gândesc dacă am educat-o bine pentru România -, a avut ca principii de bază cinstea, corectitudinea, să nu înșeli, să nu minți. Având și meseria de jurist, întotdeauna la ea nu există limita aceea, unde este legal și ilegal, ci legalul trebuie să fie cu mult peste orice ar considera altcineva. De exemplu, mă obligă să fac analize peste analize, în mod total - eu spun - absurd. E suficient dacă ai făcut o analiză pe lot, dar Diana cere pentru fiecare produs în parte, ca nu cumva să ni se întâmple ceva. Într-un fel are dreptate, pentru că suntem vânate. Acesta este termenul. Suntem vânate ca familie, ca brand și nu magiunul este problema, ci faptul că noi am spus: mâncați puțin, de o calitate foarte ridicată, pentru că a te hrăni înseamnă a deveni sănătos! Dacă dai un ban în plus pe mâncare, automat vei da mult mai puțini bani pe medicamente, pe analize la medic și pe medic. Între noi, relația mamă-fiică este una, iar relația de colaborare în afaceri diferă puțin.
Diana Stanciulov: De multe ori chiar ne certăm, de zici că suntem cei mai mari dușmani, când este vorba despre produse. Dar consider că din discuțiile acestea aprinse ies lucrurile bune. Toate discuțiile noastre contradictorii au diversificat gama, am ajuns la 24 de produse și oferim alimente sănătoase.
Reporter: Cine are mai mare influență, mama sau fiica?
Diana Stanciulov: Cedăm amândouă...
Bibiana Stanciulov: Acesta este termenul: cedăm. Eu am o anumită vârstă și constat că sunt lucruri care acum mă depășesc și, firesc, trebuie să mă adaptez condițiilor noilor generații. Eu am luat o rețetă, magiunul, și-l transmit mai departe, generațiilor care urmează, prima generație este Diana, apoi vor fi copiii Dianei și copiii tuturor coloaboratorilor noștri din fabrică și este normal să cedez, pentru că ea este mult mai prinsă în actualitate, în ceea ce se întâmplă în zilele noastre.
Diana Stanciulov: Trebuie să cedăm, pentru că dacă ne ținem ambițiile, nimeni nu are de beneficiat. Toată lumea trebuie să beneficieze de pe urma produselor noastre.
Reporter: Dacă mama ta nu începea acest business și nu crea un brand, cum ar fi fost cariera ta?
Diana Stanciulov: Eu am terminat Facultatea de Drept, probabil pentru că era la modă în acel moment, am profesat, lângă un domn avocat câteva luni, dar, cum spunea și mama, eu sunt cu cinstea și nu pot să mint sau să apăr un răufăcător, și am zis că nu e pentru mine acest aspect, deși era un domeniu în civil, în comercial, dar nu eram făcută pentru așa ceva. Nimic nu e întâmplător. Așa cred că a ajuns și mama la fabrică, în 2001, când a achiziționat mormanul de fiare vechi, pe care nu mi l-a declarat la momentul respectiv – că e un morman de fiare vechi, ca să nu mă supere – dar nimic nu e întâmplător și așa a trebuit să se aranjeze totul, ca să fie bine atât pentru noi, cât și pentru consumatorii noștri care ne apreciază.
Reporter: Care este cea mai frumoasă amintire pe care o aveți împreună?
Diana Stanciulov: Când a apărut pe Facebook, la domnul Comisar European, la data respectivă, Dacian Cioloș, faptul că se mândrea cu magiunul de Topoloveni, care devenise primul produs din România cu protecție la nivel european și care era unul dintre cele 1.300 de produse, pe vremea aceea, cu protecție europeană. Atunci pentru mine a fost revelația faptului că am muncit împreună pentru ceva important.
Bibiana Stanciulov: Cred că faptul că maiestatea sa regele Mihai I mi-a dat mâna în momentul în care ne-a făcut furnizori ai Casei Regale – era și Diana acolo – este un moment unic în viața oricărui român. Este memorabil și asta nu voi uita niciodată. Iar din punct de vedere al familiei, momentul în care am născut-o pe Diana.
Reporter: Când v-a impresionat cel mai mult fiica, respectiv mama? Când ați avut acel moment de maximă admirație?
Bibiana Stanciulov: Nu pot să spun că există un moment. În 24 de ore este admirație absolută, dar îmi crește inima când o văd pe podium, la Bruxelles, de exemplu, când primim câte două medalii, câte două steluțe de aur Michelin. Suntem singurul producător din România, cu capital 100% românesc, care se bucură de cele două steluțe de aur Michelin, din maximum trei. Noi le-am spus întotdeauna producătorilor două lucruri: branduiți-vă ceea ce produceți, pentru ca și remarcile pozitive și pe cele negative să vi le asumați ca fiind ale voastre, nu ale altora, și încercați să scoateți orice produs Românesc în afara țării. Trebuie să combatem în primul rând toate știrile din mass-media referitor la ceea ce este negativ în România. Procentul este foarte mic, dar în mass-media este totul prezentat ca și cum ar fi o catastrofă.
Diana Stanciulov: Nu există un moment. Faptul că mi-a dat educația, dar și faptul că mă uit la ea, e o simplă femeie, dar în afaceri zici că e o leoaică, se luptă pentru tot ce am produs împreună, mă susține tot timpul eu sunt mai sentimentală și mai cedez când cineva ne atacă. Ea zice nu! Trebuie să luptăm! Nu știu de unde are atâta forță, dar sper să o moștenesc. Încet, încet, o să mă călesc și eu.
Reporter: Ce le transmiteți celorlalți producători de branduri românești?
Bibiana Stanciulov: Să creadă în ceea ce produc. Dar sunt convinsă că oricine investește bani, sentimente, anduranță într-un brand crede în acel brand. Să transmită mai departe celorlalți producători care fac concurență neloială, care produc diverse toxicități, să încercăm să creăm o nouă lege – noi am făcut multe legi în România – legea Big Brother: tu, producător, împreună cu familia dumitale, să consumi minimum șase luni de zile ceea ce produci, ca prioritar, și să-ți faci analize înainte de a începe să consumi produsele tale și după ce le vei consuma. Cred că este cea mai bună lege, în baza căreia nu vom mai sta la mâna autorităților, ci se va face eliminarea naturală a tot ceea ce este toxic și distruge sănătatea românilor astăzi.
Diana Stanciulov: Să meargă mai departe. Dacă au creat ceva, înseamnă că au încredere în produsele respective și să meargă mai departe, indiferent ce piedici apar, pentru că piedicile vin numai ca să te întărească și să-ți dea putere să mergi mai departe.
Reporter: Caracterizați în puține cuvinte industria alimentară din România.
Bibiana Stanciulov: În cădere liberă. Din păcate, din cauza lipsei standardizărilor în România, pentru că noi am luat din Uniunea Europeană tot ce a fost toxic. În UE există țări care au dublu standard: unul pentru ceea ce mănâncă ei și unul pentru export. Ei mănâncă fără conservanți. La noi, faptul că lipsesc STAS-urile minim obligatorii a condus la crearea pateului fără carne, dulceții fără fructe, siropurilor fără fructe și așa mai departe. Avem nevoie de STAS-uri pentru produsele alimentare cât mai repede, pentru a nu ne nimici total.
Diana Stanciulov: Primează interesul material pentru marea majoritate a producătorilor. Foarte rar găsești pe cineva care să pună pe primul plan calitatea produselor.
Reporter: Caracterizați viața politică din România.
Bibiana Stanciulov: Din păcate este ineficientă, inexistentă, oameni nepregătiți profesional. Eu, ca sociolog, spun că, pentru a fi un bun politician trebuie să ai la bază o facultate în care să fi auzit despre politică: filosofie, sociologie. Dar când te duci doar ca să-ți umpli buzunarele, mai bine stai acasă, să nu-ți faci de râs copiii.
Diana Stanciulov: Nu mă pasionează politica. Știu doar că ar trebui să avem niște conducători, niște reprezentanți care să fie documentați în domeniile pe care le reprezintă.
Reporter: Care ar fi cea mai mare realizare a României, în ultimii 26 de ani, dar și cel mai mare eșec?
Bibiana Stanciulov: Cea mai mare realizare este că românii pot să vadă lumea, iar cel mai mare eșec este distrugerea sistemului sanitar și a Educației.
Diana Stanciulov: Accesul mai liber la informație ar fi o realizare, iar ca eșec, tăierea pădurilor. Vom ajunge o țară deșertificată, din păcate.
Reporter: Ce mesaj aveți pentru cititorii Jurnalului Național?
Bibiana Stanciulov: Să încerce să aleagă din toate știrile pe acelea pe care dumnealor le consideră ca fiind adevărate. Lupta din mass-media, de a transmite senzaționalul care merge pe negativ, a distrus pur și simplu inteligența românilor, a distrus filtrul prin care oamenii să poată să creadă că pot să avanseze. Atenție la filtru! Nu cumpărați din știri ceea ce vi se transmite pentru a vi se distruge neuronii! Și consumați produse românești!
Diana Stanciulov: Eu mă refer strict la ceea ce producem noi: să citească etichetele, să cumpere produsele ale căror ingrediente sunt clare și pe înțelesul tuturor. În special produsele românești, pentru că nu ne ajută doar pe noi, procesatorii, ci și pe furnizorii de materie primă.