Alexandru Dimitriu, tinichigiu ornamentist, a realizat ornamentele din metal pentru numeroase cladiri publice, religioase si particulare din Bucuresti

Una dintre caracteristicile marcante ale oricarui oras sunt cladirile sale monumentale.
La inceputul secolului al XX-lea, Atheneul, Palatul Sturdza din Piata Victoriei, Palatul Camerei de Comert si al Bursei, Fundatiile Regale "Carol I", Palatul Patriarhiei reprezentau Bucurestiul eclectic, orgolios, monumental.

Arhitectura eclectica este prin definitie permisiva, aceasta accentuand toate elementele unei cladiri, inclusiv acoperisul, ceea ce ingaduia o abordare variata a volumetriilor si decoratiilor acestuia. Se stiu putine amanunte despre cei care au realizat acoperisurile masive, cu lucarne delicate si cupole impozante.

Vulturul de pe cupola Patriarhiei, acoperisuri masive in patru ape, cupole bogat ornamentate, dantelarii ale lucarnelor si cei doi cavaleri din fier ai Bucurestiului sunt opera lui Alexandru Dimitriu, unul dintre cei mai constanti mesteri in lucrari metalice.

"Tinichigiul ornamentist"

Alexandru Dimitriu s-a nascut la Iasi in anul 1871. Absolvind Scoala de Meserii, s-a specializat intre anii 1889-1894, lucrand pentru diverse ateliere din Viena, Dresda, Düsseldorf si Paris. Conform arh. Cristian Bracacescu, a lucrat la realizarea elementelor metalice ale acoperisului hotelului Stephanie din Abazzia, teatrului si foisorului de foc din Fiume, Primariei din Reichenberg si al garii din Düsseldorf.

Reintors la Iasi, in 1896, se remarca prin realizarea portii Cimitirului Evreiesc. Intr-o prima etapa a colaborat cu arhitectul Ioan Berindey la Palatul Culturii din Iasi. Motivul statuii cavalerului din fier apare aici pentru prima data, fiind reluat 30 de ani mai tarziu in Bucuresti.

Arhitectul Julius Reinecke il recomanda pentru a realiza acoperisul palatului neogotic de la Miclausani, decorat cu mascaroni si dragoni, construit intre 1880-1904, dar si pentru urmatorul sau proiect, palatul printului Grigore Sturdza, in Bucuresti. Cladirea situata in Piata Victoriei a fost construita intre anii 1898-1902, dar demolata in 1945.

Alte lucrari

Alexandru Dimitriu a realizat ornamentele din metal pentru numeroase cladiri publice, religioase si particulare din Bucuresti, printre care trebuie mentionate:

Palatul Functionarilor Publici, construit in 1904, tot in Piata Victoriei, care s-a prabusit in urma cutremurului din 1940.

Acoperisurile bisericilor Sf. Voievozi, Precupetii Vechi, Popa Tatu si Silvestru.

Cupola metalica impodobita cu statuia unui vultur cu aripile desfacute a fostului Palat al Camerei Deputatilor, astazi Palatul Patriarhiei, construit intre anii 1907-1908, dupa planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu.

Fostul sediu al Ministerului Lucrarilor Publice, in prezent Primaria Capitalei, realizat intre anii 1906-1910 dupa planurile arhitectului Petre Antonescu.

Fostul Palat al Camerei de Comert si Bursei, actual sediu central al Bibliotecii Nationale incheiat in anul 1911, proiectul apartinand arhitectului Stefan Burcus.

Cel de-al doilea corp al cladirii Fundatiilor Regale "Carol I", in prezent Biblioteca Centrala Universitara, construit intre anii 1911-1914.

Cupola metalica a Atheneului Roman, realizata in cursul celei de-a doua etape dintre anii 1912-1915.

In Craiova, Palatul Administrativ, realizat intre anii 1912-1913, in Sibiu, Mitropolia, iar la Cluj, Catedrala.

Mesterii de altadata

In secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea realizarea si decorarea acoperisului era o adevarata arta, fiecare acoperis dand un plus de personalitate cladirii. Arhitectul desena volumetriile si decoratiile acoperisului, dar uneori oferea constructorilor libertatea unor dantelarii si a unor finisaje.

Repertoriul decorativ era variat, acoperisurile avand tabla ciocanita si cizelata, dar si aplicatii si elemente decorative turnate. Piesele turnate erau executate separat, apoi asamblate. Realizarea lor era dificila, dar Alexandru Dimitriu isi insusise aceste tehnici, lucrarile sale fiind remarcabile prin monumentalitatea lor, prin tehnica si tratarea elementelor decorative. Din pacate nu s-a pastrat o arhiva a acestui constructor, acest mester desavarsit ramanand un anonim.

Astazi, unele dintre cele mai splendide si impozante cladiri bucurestene ori par ponosite cu acoperisurile lor din tabla noua, stramb lucrata, ori au acoperisul urat carpit pe alocuri cu tabla noua. Este o arta care s-a pierdut.

Alexandru Dimitriu si omul lui de fier

Acesta si-a construit casa pe Strada Birjarilor, astazi Episcop Radu nr. 29, si, ca sa stie toata lumea ca aceea era locuinta unui "conducator de bresle", a asezat pe acoperis o statuie, amintind astfel de traditia germana a breslelor. Ostentativa statuie, inalta de "3.50m", infatiseaza un cavaler in armura cu bratul drept ridicat, tinand in mana un ciocan, nu o sabie. Postura statuii nu este rigida, iar imbracamintea metalica urmeaza fidel toate detaliile unei armuri veritabile. Cu adevarat ironic este ca astazi se vede cerul tocmai prin acoperisul casei unui desavarsit mester al acoperisurilor de altadata. Timpul, coroziunea si neglijenta proprietarilor sunt principalii dusmani ai lucrarilor lui Dimitriu.

Cele mai surprinzatoare lucrari sunt cele trei statui din fier de peste trei metri inaltime reprezentand cavaleri medievali. Prima statuie realizata in 1896 impodobeste Palatul Culturii din Iasi. Stangacia mesterului in varsta de 25 de ani este evidenta aici, postura cavalerului fiind rigida, iar proportiile bratului drept nu sunt dintre cele mai reusite. A doua statuie a fost creata pentru a decora acoperisul casei sale. Cea de-a treia statuie, reprezentand un cavaler in armura, a fost comandata in 1929 de Primaria de Verde. Statuia asezata in varful turnului campanela al cladirii Primariei Sectorului 1 infatiseaza cavalerul odihnindu-si mana dreapta pe un scut si tinand in mana stanga o sulita

Dintre cele trei cladiri mai putem admira astazi cupola metalica a Atheneului si cupola metalica impodobita cu statuia unui vultur cu aripile desfacute a Palatului Patriarhiei, Palatul Sturdza din Piata Victoriei fiind demolat in 1945. In imagini se vad detaliile acoperisurilor lucrate de Alexandru Dimitriu (1871-1955)