Jean-Paul Laillet este autorul cărţii “Ces huiles, j’en fais quoi?”. Cartea propune 120 de reţete dulci sau sărate, mai mult sau mai puţin rare, în care se folosesc şi diferite sortimente de ulei, cu care sîntem mai puţin obişnuiţi
Jean-Paul Laillet este autorul cărţii “Ces huiles, j’en fais quoi?”. Cartea propune 120 de reţete dulci sau sărate, mai mult sau mai puţin rare, în care se folosesc şi diferite sortimente de ulei, cu care sîntem mai puţin obişnuiţi, cum ar fi uleiul de alune, fistic, nuci, dovlecel sau seminţe de bostan. Reţetele sînt clasate în funcţie de uleiul folosit, dar cartea conţine şi un index pentru a uşura căutarea.
Bere amară
Micii fabricanţii de bere americani au de suferit din cauza penuriei de hamei, ingredient care îi dă berii aroma şi gustul amar. Supraproducţia de hamei de acum zece ani a fost urmată de o scădere a preţului şi i-a determinat pe agricultori să aloce mai puţin teren cultivării acestei plante. Micile fabrici furnizează 4% din producţia americană de bere, dar constituie, ca număr, 1.406 fabrici dintr-un total de 1.449.
Gastronomia moleculară este periculoasă!
Gastronomia moleculară a celebrului bucătar catalan Ferran Adria este dăunătoare sănătăţii, a afirmat rivalul său, Santi Santamaria, patronul Restaurantului El Can Fabes. Acesta susţine că prin alimentaţia moleculară se înghit peste şase grame de metil celuloză (compus chimic ce se foloseşte şi ca emulsifiant în diferite produse alimentare), ceea ce poate afecta grav. Clienţii restaurantului trebuie să se intereseze de compoziţia mîncărurilor care le sînt servite.
Registrul băuturilor
Producătorii de băuturi tradiţionale româneşti trebuie să ţină un registru care să conţină informaţii despre marfa vîndută, tipul de materie primă utilizată, originea şi furnizorul acesteia sau cantităţile de preparate aromatizante şi extractele naturale adăugate. Obligativitatea unui astfel de registru este prevăzută într-un proiect de ordin al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea normelor privind producerea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti.
Fără fasole verde
Încă din anii ’70, Benson Murimi Munga cultiva în Kenya fasole verde pentru clienţii din întreaga Europă. Ea a fost prezentată ca un panaceu pentru agricultorii din Kenya. Deoarece în prezent preţul la alimente a crescut foarte mult şi, prin urmare, piaţa a scăzut, Benson a afirmat: “Acum prefer să cultiv doar pentru mine, nu şi pentru ceilalţi”. Parcelele lui, care altădată erau cultivate doar cu fasole verde, sunt astăzi cultivate cu orez, porumb şi banani.
Pentru căţei
Un proprietar de magazin din Sidney a inventat o bere pentru căţei, după ce a observat că cei doi cîini ai săi, Louis şi Vuitton, lingeau picăturile de bere de pe podea. Berea are gust de carne de vită, este ambalată în sticle de culoare închisă, la fel ca şi berea normală, şi se vinde în cafenelele şi terasele din oraş. O sticlă de bere pentru căţei costă la fel de mult ca o bere normală. Această bere este foarte populară în rîndul bărbaţilor care au cîini.
Sărbătoarea popoarelor
La 18 mai, în centrul Romei, reprezentanţi a 26 de ţări au participat la “Sărbătoarea popoarelor”. Ediţia a 17-a a acestei manifestări a avut ca scop promovarea culturii şi tradiţiilor popoarelor din Italia. Participanţii au putut să aleagă dintre specialităţile culinare ale celor 26 de ţări. La eveniment au fost prezenţi şi românii, care au pregătit 1.200 de sărmăluţe moldoveneşti ce au avut un real succes.