x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Reţete cu ulei

Reţete cu ulei

de Carmen Dragan    |    28 Mai 2008   •   00:00

Jean-Paul Laillet este autorul cărţii “Ces huiles, j’en fais quoi?”. Cartea propune 120 de re­ţete dulci sau să­rate, mai mult sau mai puţin rare, în care se folosesc şi diferite sorti­men­­te de ulei, cu care sîn­tem mai puţin obişnuiţi

Jean-Paul Laillet este autorul cărţii “Ces huiles, j’en fais quoi?”. Cartea propune 120 de re­ţete dulci sau să­rate, mai mult sau mai puţin rare, în care se folosesc şi diferite sorti­men­­te de ulei, cu care sîn­tem mai puţin obişnuiţi, cum ar fi uleiul de alune, fistic, nuci, dovlecel sau seminţe de bostan. Reţe­tele sînt clasate în funcţie de uleiul folosit, dar car­tea conţine şi un index pen­tru a uşura căutarea.

 

Bere amară

Micii fabricanţii de bere americani au de suferit din cauza penuriei de ha­mei, ingredient care îi dă berii aroma şi gustul amar. Supra­pro­ducţia de hamei de acum zece ani a fost ur­ma­tă de o scădere a preţului şi i-a determinat pe agri­cultori să alo­ce mai puţin teren cul­ti­vării acestei plante. Micile fabrici furni­zează 4% din producţia ame­ricană de bere, dar constituie, ca număr, 1.406 fabrici dintr-un total de 1.449.

 

Gastronomia moleculară este periculoasă!

Gastronomia moleculară a celebrului bucătar catalan Ferran Adria este dăunătoare sănătăţii, a afirmat rivalul său, Santi Santamaria, patronul Res­taurantului El Can Fabes. Acesta sus­ţine că prin alimentaţia moleculară se înghit peste şase grame de metil celuloză (compus chimic ce se foloseşte şi ca emulsifiant în diferite produse alimentare), ceea ce poate afecta grav. Clienţii restaurantului trebuie să se intereseze de compoziţia mîncărurilor care le sînt servite.

 

Registrul băuturilor

Producătorii de băuturi tradiţionale româneşti trebuie să ţină un registru care să conţină informaţii despre marfa vîndută, tipul de materie primă utilizată, ori­ginea şi furnizorul acesteia sau cantităţile de preparate aromatizante şi extractele naturale adăugate. Obligativitatea unui astfel de re­gistru este prevăzută într-un proiect de ordin al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea normelor privind producerea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti.

 

Fără fasole verde

Încă din anii ’70, Benson Murimi Munga cultiva în Kenya fasole verde pentru clienţii din întreaga Europă. Ea a fost pre­zentată ca un panaceu pentru agricultorii din Kenya. Deoarece în prezent preţul la alimente a crescut foarte mult şi, prin urmare, piaţa a scăzut, Benson a afirmat: “Acum prefer să cultiv doar pentru mine, nu şi pentru cei­lalţi”. Par­ce­lele lui, care altă­dată erau cultivate doar cu fasole verde, sunt astăzi cul­tivate cu orez, porumb şi banani.

 

Pentru căţei

Un proprietar de magazin din Sidney a inventat o be­re pentru căţei, după ce a observat că cei doi cîini ai săi, Louis şi Vuitton, lingeau picăturile de bere de pe podea. Berea are gust de carne de vită, este am­ba­lată în sticle de cu­loare închisă, la fel ca şi berea normală, şi se vinde în cafenelele şi terasele din oraş. O sticlă de bere pentru căţei costă la fel de mult ca o bere normală. Această bere este foarte populară în rîndul bărbaţilor care au cîini.

 

Sărbătoarea popoarelor

La 18 mai, în centrul Romei, reprezentanţi a 26 de ţări au par­ticipat la “Sărbătoarea popoarelor”. Ediţia a 17-a a aces­tei manifestări a avut ca scop promovarea culturii şi tra­di­ţii­lor popoarelor din Italia. Participanţii au putut să aleagă dintre specialităţile culinare ale celor 26 de ţări. La eveniment au fost prezenţi şi românii, care au pre­gă­tit 1.200 de sărmăluţe moldoveneşti ce au avut un real succes.

×
Subiecte în articol: bere food world