Soldatii in termen spuneau despre cei de la termen redus ca gandesc prea mult si asta-i face ezitanti.

Amintirile celor care au facut armata, fie ei militari in termen sau la termen redus, sunt de cele mai multe ori variatiuni pe aceleasi teme: umilinta, maturizare, teama, experienta necesara. Care erau diferentele si asemanarile dintre cele doua categorii, despartite doar de 4 ani de studii si de nesfarsite 6 luni de armata, am aflat din experienta mai multor fosti soldati.

CU BUNE. "Pentru mine, armata a fost ca acasa. Am fost soldat in termen in 1993-1994 la Constanta, la transmisiuni. Si-acuma mai stiu numarul unitatii. Noi, astia de la transmisiuni, am avut viata frumoasa: Morse de la 8:00 la 4:00 dupa-amiaza, apoi program administrativ-gospodaresc, adica spalat, barbierit. La 7:00 era raportul companiei si a doua zi de la capat. Eram multi din aceeasi zona a tarii si asta a contat", isi aduce aminte Ion G. din Buzau. In primele saptamani recunoaste ca era "gaina", adica nu prea stia cum stau lucrurile. Dupa juramant, a invatat sa se descurce. "Eram pretentios la mancare si cam faceam foamea. Pana cand am inceput sa le dau motorina la femeile alea de la bucatarie si ma saturau de cartofi prajiti", se amuza barbatul.

SI CU RELE. Nu toti soldatii au avut norocul lui Ion. "Ca unul care mi-am satisfacut serviciul militar obligatoriu, pot sa va spun ca pe mine nu m-a invatat nimic armata", admite un bucurestean pe un forum. "Am facut armata la termen redus si credeam ca cei care au terminat o facultate sunt putin mai «spalati» decat ceilalti. Va spun eu ca nu". Si Gabriel B. a facut armata la "TR-isti" in 1999. "Ce mi-e 6 luni, ce mi-e un an? Tot e o experienta traumatizanta", crede tanarul.

Unii n-aveau mama, n-aveau tata cand venea vorba sa le mearga un pic mai bine decat celorlalti soldati. "In armata nu mi-a placut bataia de joc a ofiterilor fata de militarii in termen normal. Mai prost e ca isi gaseau aliati printre soldatii TR, care, drept sa spun, speram sa fie altfel", isi aminteste un alt tanar.

Daca te nimereai la locul nepotrivit, aveai parte si de altfel de discriminari. "Eu am facut armata la pompieri in 1978, cat se facea in anul acela. Avand o ruda doctor militar, am amanat-o doi ani, sperand ca voi reusi sa intru la facultate. N-am scapat. Am trecut prin stagiul de 3 luni de pregatire si instruire sub comanda unor fruntasi si caporali veniti de la tara si ne urau pe noi bucurestenii...", isi aminteste un domn calit la pompieri.

ACEEASI UMILINTA. Tot un TR-ist, D.G., povesteste cum a facut armata la infanteristi, pe bucati, fara sa se aleaga cu prea multe filosofii de viata de pe urma ei. "La prima incorporare, in 1961, am fost trimis la Topraisar la batalionul de infanterie mecanizata. O luna la Topraisar, un an in facultate - la catedrele militare - si restul, dupa 10 ani, la scoala de ofiteri in rezerva de la Bacau si Iasi. In ’71, cand a primit cea de-a doua convocare, avea 29 de ani si un copil.

In armata "iarna era ca vara", caci in noiembrie soldatii erau tinuti tot in echipament de vara. "Ne-nghesuiam unii-ntr-altii sa ne mai protejam un pic. Si astia ne puneau la program sa culegem frunzele din iarba cu mana. Sectorul il faceai cu mainile goale. Cand ii intrebai, iti raspundeau ca nu-i intereseaza", isi aminteste fostul soldat.

EXPERIENTA "Cele 9 luni facute la tancuri sunt parte din viata mea. In prima zi mi-am pus in gand sa fug. Faptul ca as fi ajuns in puscarie m-a oprit. Sunt convins ca acele 9 luni m-au schimbat, m-au atentionat, intr-un fel, pentru ce urma in viata. A fost prima data cand am inteles ce inseamna sa faci ce iti spun altii, ca nu poti sa-ti exprimi parerea... M-a deranjat faptul ca am fost folosit la munca agricola. Mi-au placut cursurile tehnice si tragerile. Nu mi-a placut fugitul pe campiile si dealurile patriei cu masca de gaze si cu rucsacul. Nici fara nu era prea placut. Eram 72 in dormitor, baia si WC-ul nu aveau lumina. Ma invatasem sa merg pe intuneric. N-am avut niciodata bilet de invoire in oras si saream gardul. Dupa cateva beri si un gratar sau mici, cateodata, ma intorceam ca omul civilizat pe poarta. Ajungeam la arest unde trebuia sa curat o cada de cartofi si una de peste congelat pe noapte. Si azi nevasta-mea se intreaba cum pot sa curat cartofi asa de repede... Dupa facultate, dupa ’89 am refuzat sa ma duc sa-mi iau gradul de locotenent. Nu conteaza ce spun altii. Armata a tras in civili la Revolutie si eu n-am putut sa iert." Florin, soldat