De la Cuza la Eminescu

Am avut bancnote cu tarani si cu oameni ai muncii, cu ogoare si cu sonde bogate. Au urmat figurile marcante ale istoriei. Balcescu s-a schimbat de doua ori la fata. Acum il avem pe Eminescu pe cea mai mare bancnota, cea de 500 de lei noi.

Tinerii poate nu-si mai amintesc banii cu Balcescu si cu Tudor Vladimirescu, cu valoare destul de mare in Epoca de Aur, in conditiile in care un salariu decent de om al muncii era de cateva mii de lei. Dar romanii mai in etate cu siguranta inca isi mai aduc aminte, daca nu chiar rasfoiesc banii vechi, pastrati din nostalgie. Bancnota de 10 lei din 1952 avea desenat pe avers un medalion oval cu chip de muncitor, iar pe revers exploatarea unei cariere de piatra. Bancnota de 25 lei, care il avea pe avers pe Tudor Vladimirescu, iar pe revers un camp. Bancnota de 100 lei, care il avea pe avers pe Nicolae Balcescu si pe revers Ateneul. Astea sunt doar cateva, iar poate multi nostalgici au inca monede de 5, 15 si 25 de bani, care le umpleau buzunarele inainte de Revolutia din decembrie 1989.

COMUNISTI. Mai mult decat atat, aspectul banilor s-a schimbat o data cu perioada prin care trecea Romania. Daca in anii ’50, acesta era mohorat, parca in ton cu vremurile, dupa al doilea razboi mondial, si tara noastra a renuntat la folosirea metalelor pretioase pentru emisiunile monetare. Ultimele monede de argint au fost cele de 25.000 si, respectiv, cele de 100.000 de lei, din 1946. In Romania, regimul comunist avea si alte intentii: bani "muncitoresti" si "proletari", care descurajau tezaurizarea de aur si de argint. Monedele si bancnotele emise in 1966, la inceputurile lui Nicolae Ceausescu, au circulat pana la prabusirea regimului comunist, in 1989, si putin timp dupa aceea, tot mai devalorizate.

DEMOCRATI. Dar Revolutia a adus, pe langa libertate, si o liberalizare a preturilor si a sistemului de salarizare, care a dus printre altele la inflatie. Pe langa faptul ca incepusera sa circule foarte multi bani si se simtea nevoia de schimbare, mai mult decat atat, Republica Socialista Romania devenise Romania, cu alt drapel si alta stema. Asa ca, in perioada octombrie 1990-noiembrie 1996, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a emis si a pus in circulatie monede de 1, 5, 10, 20, 50 si 100 lei, precum si bancnote de 200, 500, 5.000, 10.000 si 50.000 lei. Erau bani noi, dar cu figuri si desene vechi. Astfel, ele prezentau mai departe busturile sau portretele unor personalitati culturale, cum ar fi Eminescu, Brancusi, Iorga, care numai le-au inlocuit pe cele politice ale lui Vladimirescu, Balcescu, Cuza.

TRECEREA LA EURO Din cauza inflatiei pe care a cunoscut-o moneda romaneasca dupa 1990, dar redusa cat de cat dupa 1998, s-a ajuns la varianta, in 2005, a denominarii leului, adica taierea a patru zerouri, astfel incat 10.000 de lei sa devina 1 leu nou. Leii vechi vor circula in paralel cu cei noi pana la sfarsitul anului 2006. In perspectiva integrarii Romaniei in structurile Uniunii Europene, renuntarea la leu ca moneda nationala si trecerea la euro sunt previzibile intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat. Unele estimari vorbesc despre anul 2016. INFLATIA A CRESCUT CU PESTE 1.000% DUPA REVOLUTIE Intre anii 1948 si 1990, emisiunea de moneda a fost subordonata intereselor statului si partidului comunist, ca "reprezentant al clasei muncitoare", asa cum era numit in acea vreme. Abia dupa 1990, Banca Nationala a Romaniei si-a reluat functia detinuta pe piata monetara pana in 1946. Cu toate acestea, refacerea capitalismului romanesc a costat populatia mult mai mult decat inceputurile acestuia, in urma cu mai bine de 200 de ani. Intre anii 1989 si 2003, leul a suferit o depreciere teribila, rata inflatiei cumuland 1.228,4%. Dar si aceasta rata a inflatiei a fost diferita in toata perioada. Cresterea inflatiei a fost mai accentuata intre 1991 si 1994, respectiv 773,4%, si in 1997, adica 154,8%. Incepand cu 1998, deprecierea monedei nationale a avut un trend de scadere, ajungand la o rata a inflatiei de numai 15,3% in 2003. BANII DIN PLASTIC Pentru prima data, BNR a pus in circulatie prima bancnota de plastic din Europa in 1999, la eclipsa totala de soare. Aceasta a demonstrat avantajele utilizarii polimerului ca suport de imprimare si a marcat momentul trecerii la o noua serie de bancnote, cele imprimate pe plastic. Primele bancnote de plastic, mai precis, realizate pe suport de polimer, au fost produse la sfarsitul anilor 1980 in Australia. Suportul de polimer a fost ales ca materie prima la confectionarea bancnotelor datorita faptului ca materialul se comporta bine in timp, este mai igienic si se falsifica foarte greu.