x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Decret sever

13 Feb 2005   •   00:00

PRESA VREMII
"Decretul 770 nu si-a atins scopul", spune Maria Voinea, profesor universitar la Facultatea de Sociologie din Bucuresti.
IRINA MUNTEANU

Ceausescu n-a reusit, pana la urma, sa le determine pe femei sa nasca fiecare cate patru copii
Decretul a fost mult prea sever. Cand o lege e prea dura si incalca o morala, ea nu e respectata.

Jurnalul National: Ce a urmarit Ceausescu prin acest decret?
Maria Voinea: Se considera ca societatea care se construia atunci, societatea multilateral dezvoltata, avea nevoie de multe brate de munca. Era o ratiune foarte pragmatica: sa facem copii cat mai multi, care sa munceasca pentru Romania. S-a facut o politica natalista foarte puternica in ideea in care familia era, in limbajul de atunci, "celula de baza a societatii". Eu personal nu agreez aceasta formula. Cresterea natalitatii nu era urmarita in sine, ci pentru a creste forta de munca. Pana la urma decretul a fost un act politic, desi s-a dorit doar un act pronatalist, in favoarea familiei si a societatii.

Cum ar fi putut sa vina in favoarea familiei?
In favoarea familiei ca institutie, sa se mareasca institutia. Modelul in Romania pana la inceputul secolului al XX-lea a fost un model de familie cu multi copii. Romanul a fost foarte interesat sa aiba copii multi. Ii avea si pentru ca nu se cunostea nici un fel de practica contraceptiva. Numai ca in viata de familie nu poti sa intri cu bocancii, cu masuri legislative. Se dorea ca fiecare familie sa aiba cel putin patru copii, si cine poate sa-i creasca, si cine nu, si cine-i doreste, si cine nu-i doreste.

Copiii nedoriti

Care au fost efectele imediate?
Efectele au fost crunte. Eludand legea, femeia s-a supus unui pericol social si penal, pentru ca femeia care era prinsa ca face un avort era pedepsita prin lege. La fel, medicul. Au aparut copii cu malformatii. Si copii nedoriti, la mare diferenta dupa ce familia avusese copii care aveau deja 15-20 de ani. Veneau cumva prea tarziu si incalcau prin asta o traditie - copiii se fac la tinerete si se fac in rand cu ceilalti copii. Si era mentalitatea femeii, care este si astazi valabila: a-ti fi rusine sa faci copii altfel decat este regula.

Care ar fi acest obicei?
Sa faci copiii imediat dupa ce te-ai casatorit, in primii ani, cand exista o disponibilitate fizica, psihica, sufleteasca pentru a-i si creste. Femeile s-au vazut cumva etichetate gresit: uite-o si pe-asta, se apuca la batranete sa nasca. Lumea nu judeca substratul, ci suprafata lucrurilor. O condamna oarecum pe ea ca n-a fost in stare sa eludeze decretul, ceea ce nu-i corect. Pe de alta parte, acesti copii au fost lipsiti de afectivitatea fireasca. Parintii, pentru ca i-au facut mai tarziu decat era normal, s-au vazut in situatia de a-i ingriji, dar a-i ingriji cu raceala. Asa au aparut abandonurile foarte mari. Parintii fie nu mai puteau sa-i creasca, fie veneau intr-o familie deja saraca. Pana la urma consecintele decretului au fost suportate tot de cei mai ignoranti, mai saraci, mai amarati. Femeia intelectuala s-a descurcat. A putut sa plece si in strainatate, sa faca acolo un avort. O anumita categorie de femei intelectuale. Altele urmareau un planning familial. Luau contraceptive.

Femeia era mai "vinovata"

Din cate stiu, accesul la contraceptive era destul de restrans...
Era restrans, dar nu era complet interzis. Cine mai circula pe-afara mai putea utiliza. Plus ca femeia informata putea sa foloseasca si alte metode, naturale. Metoda calendarului tot de intelectuale e folosita.

Barbatii au dat vina pe femei? Sau le-au sprijinit?
Femeile erau privite ca si cum numai ele ar participa la reproducere. Pentru ca era purtatoarea sarcinii, femeia era mai "vinovata". Mai ales in mediul rural. Tot acolo au fost si cele mai multe decese, de pe urma avorturilor empirice. Responsabilitatea a cazut pe seama femeii, pentru ca nu doar societatea, ci si sotul ei o considerau in masura sa se descurce singura, ceea ce este nedrept si incorect.

Decretul nu si-a atins scopul pentru care a fost dat. A fost o lege mult prea severa. Cand o lege e prea severa si incalca o morala, ea nu e respectata. Cum a fost cu prohibitia alcoolului in America. Atunci s-a consumat mai mult! Asa si cu decretul 770, care viza comportamentul, optiunea omului pentru viitor - Maria Voinea, profesor universitar la Facultatea de Sociologie din Bucuresti

NATALITATE IN NORMALITATE

Desi s-au asteptat la o crestere exponentiala a nasterilor, conducatorii nu si-au vazut visul cu ochii. Oamenii nu s-au supus prea mult timp. Cresterea natalitatii s-a intamplat doar in primii doi-trei ani dupa decret. Numai pana in 1970. Dupa aceea, natalitatea a intrat in cursul ei firesc de dinaintea decretului. Cine nu a vrut sa faca patru copii, asa cum i-o cerea societatea, pentru ca stia ca nu poate sa-i creasca in conditii normale, a gasit modalitati de eludare a legii.

SOCIETATE EDUCATA LA FEL

Ceausescu si-a dorit ca in urma decretului sa iasa oameni care sa gandeasca la fel. Oameni care sa fie omogenizati sub raportul socializarii si educatiei. Oameni care sa aiba aceleasi reactii: obedienta fata de guvernanti, proslavire a societatii. Legea aceasta a insemnat o imixtiune in viata privata a oamenilor nepermis de mare. Si o masura pronatalista de ultima instanta. Daca vrei sa cresti natalitatea unui popor si a unei comunitati, trebuie sa iei alte masuri: sa imbunatatesti nivelul de trai, protectia sociala a mamelor, a copiilor.

MEDICI LA INCHISOARE

O categorie sociala foarte afectata de decretul 770 a fost cea a medicilor. Au avut de suferit in special ginecologii, care uneori au acceptat sa faca intreruperi ilegale de sarcina. "Eu cunosc un caz, sot si sotie care au facut puscarie pentru ca au intrerupt sarcina cuiva. Probabil au fost parati de cineva. El a stat sapte ani la inchisoare. Sa-ti pierzi cariera de medic si sa intri in plina activitate la inchisoare pentru ca ai ajutat un om nu mi se pare normal", spune Maria Voinea.
×
Subiecte în articol: copii editie de colectie