Impostura pozitiva

Anul acesta, regizorul francez de origine romana Radu Mihaileanu a fost revelatia Festivalului de la Berlin. Filmul sau a luat trei premii.

Radu Mihaileanu face parte din categoria "exceptiilor" (destul de comune, de altfel, in generatia sa), a respinsilor la admiterea in invatamantul superior de arta. Putinele locuri la Regie erau adjudecate, inaintea examenelor, de urmasii potentatilor in breasla.

Emigrant la 22 de ani. Nici Radu Mihaileanu nu provine insa dintr-o familie oarecare. Aceasta a si fost sansa sa, dupa cum marturiseste acum. Tatal sau fusese comunist ilegalist, gazetar la Ecoul in ultima perioada a razboiului, impreuna cu Miron Radu Paraschivescu, Radu Cosasu, Alexandru Mirodan. Cercul de prieteni de atunci va fi pastrat si mai tarziu, cand Ion Mihaileanu este redactorul-sef adjunct al influentei reviste Contemporanul. Fostii militanti din grupul de prieteni ai familiei Mihaileanu devenisera insa intre timp niste intelectuali deziluzionati in sperantele de tinerete. Discutiile purtate de ei la sfarsit de saptamana, in casa poetului M.R. Paraschivescu de la Valenii de Munte, insemnau un fel de "trai spiritual in clandestinitate".

Din promotorul activ al realismului socialist ce fusese, tatal sau se repliaza in traducator in limba romana a lui Verne, Sartre si Malraux. Cunostintele facute cu prilejul acordurilor de traducere l-au ajutat pe fiul sau cel mare sa primeasca o bursa in Israel.

Student la constructii pe-atunci, Radu Mihaileanu juca si la Teatrul Evreiesc din Bucuresti. Alcatuise si o trupa teatrala studenteasca, de mare succes in competitiile vremii. "Bursa pentru Israel, obtinuta intr-o maniera oarecum clandestina, m-a ajutat sa ajung la Paris, marturiseste regizorul. In 1980, cand am plecat, aveam 22 de ani si ma temeam ca nu-mi voi mai revedea familia. In impostura m-am aflat si dupa ce-am ajuns la Paris. In scrisorile catre familie sau la telefon aveam grija sa nu transpara decizia mea si a familiei mele de emigrare definitiva. Trebuia sa-mi protejez fratele mai mic, student. Ar fi fost eliminat din cauza declararii acestei intentii."

CARIERA ARTISTICA. A constatat ca in Franta nu exista o scoala pentru regia de teatru, ci doar pentru regia de film. Regizorii de teatru isi incep cariera prin a fi actori. Prin urmare, a urmat cursurile pentru regie film.

Nu putea nici sa faca formele de emigrare, nici sa traiasca din bursa. A fost nevoit sa munceasca de la inceput, pentru ca nu avea cine sa-l intretina. In lumea cinematografiei a intrat pe cea mai de jos treapta - numerota si cara cutiile de la montaj, aducea sandvisuri si cafele echipei de lucru.

Primul film, "A trada", a fost, de asemenea, un succes. Inspirat din viata tatalui sau (anchetat pentru a da informatii despre difuzarea unor fragmente din jurnalul lui M.R. Paraschivescu) si a prietenului acestuia, poetul Ion Caraion, fost condamnat la moarte. Filmul recent premiat la Berlin (prezentat in aceste zile la Festivalul International de film "Marea Neagra" de la Mamaia) este, de asemenea, inspirat din realitate. Prezinta evolutia unui copil evreu, introdus de mama sa, pentru a fi salvat de la moarte, intr-o comunitate de crestini. Povestea se incadreaza, de asemenea, intr-un fapt istoric.

Pana acum, regizorul Radu Mihaileanu a scris si doua carti.

"Stiam de la 20 de ani ca voi emigra definitiv, deoarece in Romania mi-era imposibil sa fac regie. Era ca un fel de «cultura de familie»: stiam ca, daca regimul nu se schimba, nu putem, de fapt, face nimic" - Radu Mihaileanu regizor francez, de origine romana

TEMA IDENTITATII "Tema centrala a creatiei mele este cea a identitatii, marturiseste regizorul Radu Mihaileanu. Emigrarea a fost un soc care mi-a pus intrebarea cine sunt eu. Roman, evreu, cetatean francez? Am reusit sa fac filme universale plecand de la specificitatea identitatii. Exista in ele o impostura pozitiva, as spune, care ma reprezinta. Tatal meu, ca sa supravietuiasca, a devenit romanul Ion Mihaileanu. Care a ascuns ca e evreu... Personajele mele sunt in aceeasi impostura pozitiva. Niste cameleoni pentru supravietuire." NUMELE SI DESTINUL FAMILIEI MIHAILEANU Tatal regizorului Radu Mihaileanu s-a numit Nordheim Buchman. Fiind comunist ilegalist, a fost arestat si deportat in lagarul din Tg. Jiu. Internat in spital, a fugit. Partidul i-a facut acte false pe numele Ion Mihaileanu, nume sub care a primit sarcina sa lucreze la ziarul Ecoul. Primul film al lui Lucian Pintilie, "Duminica la ora 6", a fost realizat pe scenariul scris de Ion Mihaileanu. In povestea de ilegalisti a parintilor care lucrau la o tipografie clandestina, cei doi baieti au facut figuratie. "Francezii au dificultati cu pronuntarea numelui meu, dar e problema lor, raspunde Radu Mihaileanu intrebarii de ce nu si-a schimbat numele. Daca as reveni la Buchman, e ca si cum l-as omori pe tata. Daca l-as franciza pe Mihaileanu, mi-as trada destinul. Sunt Mihaileanu pe dinafara si pe dinauntru, si in plus pe dinauntru sunt si Buchman. Aceasta e identitatea mea si a familiei mele." PRIETENII DIN ROMANIA "Singurul lucru pe care contam in Romania era prietenia, se confeseaza regizorul despre timpul premergator emigrarii. Prietenia era ceva de nepretuit si fara limite. Pare paradoxal sa spui aceasta despre un sistem totalitar, unde relatiile umane erau viciate si unde te puteai astepta ca oricine sa devina turnator. In Franta, am constatat repede cat de schimbate erau lucrurile de vreme ce la 10:00 seara nu mai poti telefona prietenilor. Societatea capitalista cere ca oamenii sa fie foarte productivi, prin urmare odihniti cand merg la lucru. In Romania, pe timpul economiei de stat, nu existau asemenea oprelisti."