Instrainare sau incredere?

Mai uimitoare decat capacitatea omului de a inova este capacitatea acestuia de a-si anticipa propriile inovatii.

Literatura si cinematografia stiintifico-fantastica stau marturie pentru visele oamenilor care s-au transformat in realitate. Scrierile sau filmele mai recente ar trebui sa ne anunte ce se va intampla in timpul vietii noastre sau in vremea nepotilor nostri. Progresul tehnologic a schimbat fata omenirii in ultima suta de ani. Dar chiar si in ultimul deceniu, daca ar fi sa luam in considerare aceasta perioada de referinta, inventiile in materie de tehnologia informatiei sunt remarcabile. Noile tehnologii au schimbat perceptiile asupra timpului si spatiului, interactiunile dintre oameni, productivitatea muncii, controlul asupra corpului si fetei, modalitatile de petrecere a timpului liber, comunicarea, daca ar fi sa enumeram doar cateva dintre aspectele vietii cotidiene asupra carora impactul tehnologiei a fost urias.

MITURI. In paralel cu acest avant tehnologic au aparut si miturile autodistrugerii prin inovatie. Efectele negative ale tehnologiei nu sunt de neglijat. Mediul inconjurator se modifica si el dramatic ca o consecinta a noilor descoperiri. In plus, accesul la noile tehnologii este inegal si nu face decat sa mareasca prapastia intre tarile dezvoltate si tarile sarace sau intre diferite categorii socio-demografice. Relatiile sociale se formalizeaza din ce in ce mai mult si traverseaza cu usurinta granitele dintre real si virtual. Intalnirile intre tinerii care se casatoresc nu mai au loc in casele parintilor, cu ritualul de rigoare, ci de multe ori se petrec in spatiul virtual al internetului. Avem prieteni si confidenti pe care ii vedem rar la fata, dar cu care impartasim cele mai intime secrete pe "messenger". Intelegem oare cat de mult trebuie sa creasca increderea in celalalt pentru a mentine aceste tranzactii sau comunicatii virtuale?

DECALAJ TEHNOLOGIC. Pentru romani, socul tehnologiilor de varf a fost probabil mult mai mare in ultimii 15 ani, pentru ca in paralel cu tranzitia economica de la comunism la capitalism, Romania a trebuit sa recupereze rapid si decalajul tehnologic dintre vestul dezvoltat si estul inghetat stiintific la nivelul anilor ’60. Chiar daca ritmul schimbarilor este alert, discrepanta intre Romania urbana si cea rurala este inca foarte mare. Ilustrativa este dotarea cu calculator personal, care are o incidenta de 23% in mediul urban si doar de 8% in mediul rural. De asemenea, numarul posesorilor de telefon mobil este de doua ori mai mare in mediul urban fata de mediul rural.

Comunicarea la distanta schimba dramatic vietile oamenilor o data cu aparitia telefonului mobil. Astazi, spre deosebire de altadata, poti vorbi in orice moment, aproape din orice loc de pe planeta. Locul in care te afli poate fi si el identificat cu precizie prin satelit daca esti posesorul unui asemenea dispozitiv mobil. Au fost cazuri de lideri politici asasinati, dupa ce fusesera localizati prin satelit, pentru ca aveau un telefon celular asupra lor.

TELEFONIE. In Romania, 23% dintre gospodarii au un telefon mobil si 20% dintre gospodarii au chiar doua telefoane mobile. Surprinzator, timpul mediu pe care romanii si-l petrec vorbind la telefonul mobil (133 de minute in luna noiembrie) este mai mare decat timpul mediu petrecut cu convorbirile de pe telefonul fix (78 de minute in aceeasi perioada). Este adevarat ca si categoriile care folosesc telefonul celular sunt ceva mai instarite decat categoriile care folosesc mai mult telefonul fix. Factura medie a romanilor pentru retelele de telefonie mobila reprezenta in medie 10% din veniturile familiei, in vreme ce factura medie pentru retelele de telefonie fixa reprezinta aproximativ 7% din venituri.

O alta inovatie a comunicatiilor mobile o reprezinta mesajele scurte. Ele sunt o prezenta discreta in viata noastra, prin care comunicam laconic cu apropiatii: "Ajung in 3 minute", "Sunt intr-o intalnire", "Te iubesc", "Adio", "La multi ani!", iata doar cateva dintre mesajele care circula des prin retele si care ne rapesc atat de putin timp pentru a transmite informatii atat de importante. SMS-urile au schimbat si modul de comunicare la ultima campanie electorala - ele au fost folosite pentru mobilizarea simpatizantilor, pentru denigrarea sau satirizarea adversarilor politici. Cu exceptia unor perioade mai speciale (Sarbatori, vacante), romanii transmit in medie aproximativ 18 mesaje scurte intr-o luna. Inmultiti acest numar cu aproximativ 9-10 milioane de utilizatori si 4-5 cuvinte in medie pentru un mesaj si o sa descoperiti cateva sute de milioane de cuvinte care "zboara" in spatiul virtual pe parcursul a 30 de zile calendaristice.

CONEXIUNI. Internetul este o alta fateta a spatiului virtual. In Romania, aproximativ 15% dintre gospodarii au acces la o conexiune la acest urias spatiu care acopera intreaga planeta. Conexiunile prin cablu tv sau fibra optica (mult mai rapide si care ofera de obicei trafic nelimitat) castiga teren in fata vechilor conexiuni prin retelele de telefonie (dial-up). Timpul mediu pe care utilizatorii il petrec navigand in spatiul virtual depaseste cu putin o ora pe zi. Daca adaugam doua ore si jumatate petrecute in fata televizorului si inca vreo doua ore petrecute in fata calculatorului, vom obtine un timp aproximativ de patru-cinci ore traite de unii dintre noi dincolo de granita realitatii. Insasi definitia realitatii se schimba. Nu mai este real doar ceea ce este palpabil - este real si prietenul din Japonia, chiar daca la mii de kilometri de noi, sunt reale si tranzactiile la bursa sau cumparaturile prin amazon.com.

Platile pe internet, desi inca putin utilizate in Romania, au devenit curente in multe dintre tarile lumii. S-a sfarsit cu functionarul acru de la ghiseu sau cu zambetul dragalas al vanzatoarei de pantofi. Doar 6% dintre romani fac asemenea tranzactii virtuale, iar cei mai multi (35%) se tem ca acestea nu sunt sigure. De altfel, romanii sunt in general conservatori cu "banii electronici". Tranzitia de la tranzactiile "palpabile" la cele electronice intampina peste tot in lume rezistenta. E vorba de mentalitati, de incredere. Probabil ca aceasta tranzitie poate fi usor comparata cu trecerea de la aur la hartie in schimburile comerciale. 49% dintre romani prefera se primeasca salariul in bani pesin, fata de doar 23% care ar vrea ca veniturile sa fie virate pe un card bancar.

TIMP. Comunicarea virtuala ii instraineaza pe oameni, spun teoriile moderne. Parerile romanilor sunt impartite: 37% sunt de acord cu aceasta teorie, 38% nu sunt de acord. Daca ne uitam la fapte, observam ca 40% dintre romani vorbesc mai mult la telefon cu rudele decat fata in fata si o treime dintre romani vorbesc mai mult la telefon cu prietenii decat fata in fata. Ati incercat sa masurati in cazul dvs. timpul pe care il petreceti la telefon cu apropiatii comparativ cu timpul petrecut fata in fata? S-ar putea sa aveti o surpriza. Miturile escatologice legate de noile tehnologii sunt putin luate in serios de romani. Doar o patrime crede in efectul distructiv al progresului tehnologic. Dar, de exemplu, teorii particulare, precum efectul nociv al telefonului mobil, sunt mai usor impartasite de romani (50% cred in aceste efecte).

DATE DESPRE CERCETARE Sondajul a fost realizat de Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS) pe un esantion de 2.000 de subiecti cu varste de peste 18 ani. Interviurile s-au desfasurat fata in fata, la domiciliul subiectilor, in perioada 14-21 decembrie 2005. Eroarea maxima este de ±2,2%, la o probabilitate de 0,95. Tipul esantionului este probabilist, cu selectie aleatoare a punctelor de esantionare si a subiectilor. In analiza prezenta s-a tinut cont de nivelul de educatie al respondentilor (studii: sub liceu, liceu si peste liceu), de grupele de varsta (18-30 de ani, 31-55 de ani si peste 56 de ani), de veniturile gospodariei. De asemenea, au fost luate in calcul mediul de rezidenta al respondentilor (urban sau rural) si regiunea in care domiciliaza (est - Moldova; vest - Transilvania, Banat, Crisana, Maramures; sud - Oltenia, Muntenia, Dobrogea; Bucuresti.

ACCES DIFERENTIAT In general, romanii accepta usor noile tehnologii in viata lor. Majoritatea crede ca, in fapt, acestea simplifica viata oamenilor. Dar majoritatea crede ca accesul este diferentiat, pentru ca multe dintre aceste noutati tehnologice sunt prohibitive pentru cei mai multi consumatori. Pe masura ce starea materiala a gospodariilor va creste, este de asteptat ca accesul la noile tehnologii sa devina mai putin discriminatoriu fata de diverse categorii sociale. Accesul diferentiat este dat de multe ori nu doar de capacitatea de a plati pentru noile servicii tehnologice, dar si de capacitatea de invatare. Tendinta ultimilor ani a fost nu atat de a ridica performantele tehnologiilor, cat de a le face din ce in ce mai prietenoase din punctul de vedere al utilizatorilor. Manualele de utilizare sunt aproape inutile acum. Telefoanele mobile sau calculatoarele pot fi folosite cu usurinta de oameni, indiferent de varsta sau educatie. Romanii se dovedesc usor de "alfabetizat" in materie de noi tehnologii.