Lumea buna

Cine are curiozitatea sa caute pe Internet institutiile al caror nume contine adjectivul "roumain/roumaine" va ajunge cu siguranta si in pagina numita "La maison roumaine" - Casa Romaneasca.

Cine are curiozitatea sa caute pe Internet institutiile al caror nume contine adjectivul "roumain/roumaine" va ajunge cu siguranta si in pagina numita "La maison roumaine" - Casa Romaneasca.

In 1982 a aparut la Paris La maison roumaine - Casa Romaneasca. A fost gandita ca o asociatie care trebuia sa aduca in atentia francezilor problema romaneasca, sa faca lobby pentru Romania. Nu pentru Ceausescu si politica lui, ci pentru romanii nevoiti sa o suporte. Fondatorii asociatiei au fost Cristina Sturdza si Alexandru Ghika, descendenti ai vechilor familii boieresti care traiau in acel moment la Paris.

FARA "OFICIALII ROMANI". Casa Romaneasca se recomanda ca o asociatie culturala independenta. La aceasta imagine, dl Victor Stelian Popescu, actualul presedinte al Casei Romanesti, tine foarte mult. "Nu vrem sa fim ajutati de nimeni, de nici o oficialitate, spune dl Popescu. Suntem independenti, iar aceasta este o chestiune de principiu. Chiar si dupa ’89 am exclus orice colaborare. Nu avem cine stie ce fonduri, activitatea noastra este modesta, dar preferam sa fie asa, realizata doar prin mijloace proprii."

PARALELISM INSTITUTIONAL. Centrul Cultural Roman de la Paris are programul sau, organizeaza conferinte si expozitii. Casa Romaneasca organizeaza la randul ei conferinte, dar nu si expozitii, deoarece nu are sediu propriu. Functioneaza intr-o cladire inchiriata de la Comunitatea Unita Greco-Catolica din Franta.

ASOCIATIA. Principala activitate a asociatiei consta in organizarea de conferinte. Conferentiarii sunt romani stabiliti in Franta, francezi si mai rar specialisti care traiesc in Romania. Pe langa organizarea de conferinte, Casa Romaneasca mai dispune in prezent de o biblioteca proprie. Zestrea de carte a fost in trecut mai bogata si mai valoroasa. La fondare a mostenit un important lot de carti de la Fundatia Universitara Carol I care functiona la Paris. Un incendiu a distrus insa cea mai mare parte a bibliotecii initiale. Cu timpul s-a reusit reconstituirea bibliotecii, cu ajutorul donatiilor. Astazi, la Casa Romaneasca din Paris pot fi consultate aproximativ 7.000 de volume, majoritatea in limba romana. Este disponibila o zi pe saptamana, dar nu sunt prea multi cititori.

FIU DE GAZETAR CELEBRU

Victor Stelian Popescu este fiul lui Stelian Popescu, patronul si directorul ziarului Universul si vedeta a presei romanesti interbelice. A plecat din Romania in 1941 si de atunci n-a mai revenit niciodata. "M-am topit in noua societate, marturiseste dl Popescu. N-am avut nici un contact cu emigratia romaneasca din Franta pana destul de recent. De Casa Romaneasca ma ocup din 1995. Sandu Sturdza ma ruga de ceva vreme, dar am refuzat pana in 1995." A acceptat sa sustina cauza Romaniei in amintirea tatalui sau. "Tara exista, spune dl Popescu, are probleme grave de multa vreme. Istoria romaneasca nu a inceput astazi. Ma implic, pentru ca vreau, nu ma obliga nimeni si nici nu am vreun fel de avantaj."

IN MEMORIAM

Marti, 2 august, s-a stins din viata la Paris Sanda Stolojan, o veritabila reprezentanta a elitei romanesti. S-a nascut la Bucuresti in 1919. Nepoata scriitorului Duiliu Zamfirescu si fiica a unui diplomat de cariera, Sanda Stolojan s-a inrudit cu politicieni si diplomati ai Romaniei interbelice. In 1961 a emigrat in Franta, unde a devenit un membru activ al exilului romanesc. In perioada 1984-1990 a fost presedinta Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania, cu sediul la Paris. Pentru activitatea ei in domeniul apararii drepturilor omului, Sanda Stolojan a primit in 1989 Diploma de Onoare din partea American Romanian Academy. Cunoscatoare a patru limbi straine, Sanda Stolojan a fost interpreta de limba romana a cinci presedinti ai Frantei, incepand cu Charles de Gaulle. A scris poezii, eseuri, critica literara. Dupa 1989 i-au aparut in Romania doua volume de memorialistica: "Nori peste balcoane. Jurnal din exilul parizian" (1996) si "Ceruri nomade - Jurnal din exilul parizian 1990-1996" (1999). Ca ziarist a fondat revista literara Les Cahiers de l’Est, consacrata scriitorilor din estul Europei, cenzurati in tarile natale. A colaborat la reviste pentru romanii din Occident si a lucrat la Radio Europa Libera. Pana in ultimele clipe, dna Sanda Stolojan s-a dovedit aceeasi personalitate de mare disponibilitate si deschidere spre tara natala. Contactata telefonic inainte de plecarea noastra spre Franta, cu rugamintea unui interviu, desi grav bolnava, Sanda Stolojan ne-a promis intalnirea. Din pacate, timpul nu a mai avut rabdare.