Martori tarzii...

Medicina autohtona, pana in secolul al XlX-lea, in Principatele Romane, era o medicina rudimentara, care incerca sa faca fata marilor epidemii.

Epidemiile distrug in masa, dar inaintarea lor presupune un anume mod creativ. Ele recunosc circuite sociale si se extind cu un respect statistic ireprosabil. In primul razboi mondial, de pilda, trenurile militare remorcau gripa spaniola de la un cap la altul al Europei de Vest. Intr-un singur an, 1918, gripa spaniola a omorat intre 20 si 40 de milioane de oameni… a ucis mai mult si mai repede decat a facut-o in patru ani un razboi mondial. Medicii, imputinati de razboi sau rapusi in spitale de virusul gripei spaniole, au fost inlocuiti de studenti de anul I. Facultatile de medicina au fost inchise; inmormantarile aveau loc la un interval de 15 minute. Cu toate acestea, gripa spaniola a fost uitata curand.

CAMPANII ANTIEPIDEMICE. Una dintre principalele boli pestilentiale ale istoriei este tifosul exantematic. Aceasta boala, denumita si tifosul de paduchi, este o afectiune acuta si epidemica, transmisa de la om la om prin intermediul paduchilor si se caracterizeaza prin febra, multiple tulburari circulatorii si nervoase etc. Rezervorul de infectie il reprezinta omul bolnav.

Marea epidemie de la sfarsitul primului razboi mondial a provocat in rasaritul Europei peste 30.000.000 de bolnavi. Ultima epidemie a fost consemnata in cel de-al doilea razboi mondial (1939-1945). Ioan Cantacuzino, in calitatea sa de organizator al campaniilor antiepidemice, va pleca in 1914 in Serbia, pentru a studia tifosul exantematic. Prin metodele perfectionate de acesta au fost combatute epidemiile de tifos exantematic si febra tifoida.

CONSEMNARI. In februarie 1903, presa timisoreana consemna existenta unei epidemii de difterie. Ziarele informau despre faptul ca scolile sunt inchise pe timp nedeterminat pentru a impiedica raspandirea bolii.

Masurile se impuneau, pentru ca difteria se transmitea pe cale respiratorie, prin tuse sau stranut si prin contactul apropiat. Boala contagioasa acuta produsa de bacili, difteria e caracterizata prin formarea unor membrane false pe amigdale, pe faringe sau laringe, prin greutate in respiratie si la inghitirea alimentelor, prin febra.

Ultima epidemie de difterie care a avut loc in Europa s-a desfasurat in timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial, afectand un milion de persoane si ucigand 50.000 de persoane in 1943. Vaccinarea impotriva difteriei a fost introdusa in anii ’20, dar imunizarea a inceput abia in jurul anului 1950.

Ultima epidemie de difterie care a avut loc in Europa s-a desfasurat in timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial, afectand un milion de persoane si ucigand 50.000 de persoane in 1943. Vaccinarea impotriva difteriei a fost introdusa in anii ’20, dar imunizarea a inceput abia in jurul anului 1950.

STATUIA CIUMEI LA TIMISOARA In mijlocul Pietei Unirii din Timisoara se inalta statuia Sfintei Treimi. Piatra de fundatie a acestui monument a fost pusa la 23 noiembrie 1740 de consilierul administratiei locale de pe atunci, Johann Anton Deschan von Hannsen, care a fost initiatorul realizarii monumentului, in urma unei promisiuni solemne. Statuia urma sa fie martorul tarziu al inspaimantatoarei epidemii de ciuma ce devastase atat Timisoara, cat si intregul Banat. Era simbolul incetarii napastei. De aceea este denumita si Statuia ciumei. CICATRICE FACIALE, ORBIRE, MALFORMATII… VARIOLA Varsatul sau variola este o boala infectioasa si contagioasa, de natura virotica, ce se caracterizeaza prin aparitia pe suprafata pielii a numeroase pustule. Este cunoscuta de aproximativ 10.000 de ani in Asia. Fiecare a zecea persoana a fost omorata, schilodita sau desfigurata de variola. Cea mai veche metoda de profilaxie a fost inocularea intranazala sau intracutanata de cruste, rezultand o boala mai usoara. Vaccinarea impotriva acestei boli a fost descoperita in 1796. Afectiunea se transmite prin contact direct cu persoanele contaminate, dar si prin curenti de aer. Literatura de specialitate mentioneaza si varsatul negru - forma grava de variola, in care pustulele de pe corp sunt numeroase si pline cu sange, ca niste pete negre. Cicatrice faciale, orbirea si malformatia membrelor au fost principalele consecinte ale variolei. In Europa, pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea, aproximativ 400.000 de oameni au murit anual de variola si o treime din cei bolnavi de variola au orbit. In Romania, boala a fost eradicata in 1924. FRIGURI… DE ACTUALITATE Literatura de specialitate face cunoscuta epidemia de malarie din 1732 de la Timisoara. Iezuitii aproape ca nu mai faceau fata in a acorda ultima impartasanie si a oficia inmormantarile. In 1767, la Sacalaz, 440 de cazuri au fost descoperite, iar la Biled, alte 128. In doar zece luni si jumatate aveau sa se mai imbolnaveasca 532 de persoane, dintre care vor muri 57. Un studiu realizat de Organizatia Mondiala a Sanatatii a scos in evidenta ca malaria ucide peste un milion de oameni in fiecare an, majoritatea acestora fiind copii sub varsta de 5 ani din Africa. Potrivit specialistilor, nu exista inca un vaccin pentru a preveni imbolnavirea.