Nemurire, haine grele!

"Trece timpul ca nebunu’/ Si ma trec si eu"… Aproape 91 de ani au trecut peste el. Dar sa ascultam si ce spune legenda: la cutremurul din ’40, nea Gica ar fi sters zece ani din viata.

Asa sa fie? Cu precizie, stie doar Gica Petrescu. Tot timpul si-a ascuns varsta… A avut si ce sa ascunda! Atatea generatii l-au ascultat la patefon, la radio, la pick-up, la magnetofon, la casetofon, iar mai nou, la calculator, sub forma de mp3…

Gica Petrescu canta de cand lumea… Din batrani se povesteste, ca in orice basm, ca nea Gica si-ar fi pierdut, la cutremurul din 1940, toata averea. Inclusiv actele care puteau dovedi anul de nastere. Sunt oameni care si acum sustin cu ferma convingere ca Gica s-ar fi nascut inainte de 1915. Mai exact, in 1905. Pana si sotia lui Constantin Draghici spune ca nea Gica are, de fapt, 101 ani.

PRIVIRE PIERDUTA. Am incercat sa verificam o "legenda", pornind de la codul numeric personal al lui Gica Petrescu. Nu s-a confirmat. La biroul de evidenta a populatiei, maestrul apare ca fiind nascut in 1915. Dar asta nu inseamna neparat ca Gica Petrescu nu e o legenda vie. Fie ca are 91, fie ca are 101 ani, tot nemuritor este! Un nemuritor care a pierdut notiunea timpului… N-am sa uit niciodata imaginile difuzate de posturile de televiziune in care un batranel imbracat in pijama privea lumea cu ochi pierduti… Acel batranel parea sa fie Gica Petrescu, dar nu era. Fara sa-si dea seama, colegii mei au spulberat un mit care a fost predat atator generatii.

Am incercat sa reconstitui mitul, dar n-am mai putut. Dupa ce pompierii au spart usa, iar televiziunile au facut show din senilitatea batranetii, n-am mai avut voie sa intru in lumea lui Gica Petrescu. Inginerul Ghita Dragulescu, cel care se ingrijeste de maestru, a fost foarte amabil: ne-a aburit, cu maiestrie, la telefon. Recunoastem, am vrut doar sa luam cateva imagini din viata maestrului. Atat. Restul ii apartine. E dreptul lui, chiar daca are 91 sau 101 ani, sa ramana stapan pe ceea ce a trait.

SINGURATATE. Am coborat dezamagiti de la etajul 1 al imobilului de pe Bulevardul Elisabeta nr. 25. Am intrat in bistroul din burta blocului pentru a ne trezi la viata cu o cafea. Aici am intalnit-o pe Maria, o bucatareasa care l-a hranit o vreme pe Gica Petrescu. "Manca pizza cu salata de rosii. Nu voia ciorba calda. In ultimul timp simtea ca nu mai poate trai prea mult. Ne-a zis chiar: «Sa nu ma lasati sa mor! Sa aveti grija de mine»… M-am dus cu el acasa. I-am pus si cateva becuri. Pe hol are multe poze. Mi-a aratat-o pe Cezarina si mi-a spus cat de mult a iubit-o. Nea Gica nu este bolnav, e doar batran. In fiecare zi ii cumparam dulciuri de 100.000 de lei… Am avut grija de el. Mergeam la farmacie, ii luam medicamente pentru tinere de minte sau pastile care il ajutau sa doarma sau chiar solutie dentara, ca sa-si lipeasca placa. Uneori uita ca le lua si, daca inghitea prea multe pastile, se droga… De multe ori mi-a zis: «Mariana, am bani, dar ce folos?!»." Cu banii poti cumpara orice, intr-adevar. Numai singuratatea n-o poti plati sa plece.

Singura nepoata, din partea Cezarinei, Diana, nu are cheia de la apartamentul in care maestrul s-a autoizolat. Este avocata lui Viorel Catarama, se lupta pentru dreptate, dar nu ii este de folos unchiului. Nu poate fi avocata batranetii. Gica Petrescu nu poate fi aparat. Din fericire, sau din nefericire, nemurirea i-a fost asigurata. Demult.

"Pana venea comanda, nea Gica ne canta. Era tare dragut, ne-a dat si casete cu el. Eu am doua. Daca ma duceam mereu si-l ajutam, ce sa-mi dea?!" - Maria, bucatar bistro Tormen

Mai are timp, dar…

"Nu mai are notiunea timpului", ne-a spus, mahnita, Maria. "Ne suna inca de la 7 dimineata pentru a ne spune ca vine la masa, la pranz. Ne intreba mereu cat era ceasul", isi aduce aminte bucatareasa. Acum cativa ani, Gica Petrescu servea pranzul la Casa Armatei. Insa, dupa accidentul cu masina, s-a mutat la restaurantul Bulevard. Dupa ce s-a inchis hotelul, a venit la Bistro Tormen.

"A fost un om mare. Pacat ca s-a autoizolat. Nu mai da drumul la usa la nimeni. Si postasului, pana ii deschidea… De multe ori, ii dadea pensia aici, la noi, in salon" - Maria, bucatar bistro Tormen

"S-A LOVIT DE SARACIE SI ASTA L-A FACUT CUMPATAT"

Se va mai naste un alt Gica Petrescu? "De ce nu?", raspunde Ioana Bogdan. "Gica nu a venit in constiinta si in sufletul romanilor pe un teren arid... - continua renumitul realizator de emisiuni. Avea in spatele sau mesteri celebri ( Gr. Dinicu, Cristian Vasile, Ion Luican, fratii Predescu, marii lautari anonimi) ,dar si contemporani cu el, la fel de mari cantareti, vezi Maria Tanase, Maria Lataretu, Dorina Draghici, Nicolae Nitescu, Dan Spataru, Doina Badea, Aurelian Andreescu, Constantin Draghici etc.). Trebuie insa sa luam in calcul ca, pe langa har si carisma, mai sunt necesare si alte ingrediente care sa asigure statutul de mare personalitate muzicala. Asemenea oameni de exceptie au nevoie de modele, de un anumit climat benefic formarii lor artistice sau culturale. In copilarie, Gica s-a lovit de saracie si asta l-a facut cumpatat (uneori excesiv), ambitios si respectuos, aspirand mereu sa-si depaseasca conditia. A avut insa fericita sansa de a intalni oameni de inalta tinuta intelectuala."

ELEGANTA SI PROFUNZIME Gica Petrescu a absolvit scoli bune cu profesori de exceptie. A avut colegi de liceu care au devenit ulterior mari personalitati in panteonul culturii romane. A facut doi ani de Drept, a frecventat cercuri muzicale de avangarda ale epocii, s-a miscat intr-o societate aleasa, cu respect fata de cultura, fata de sentimentul national. Si-a insusit de la aceasta lume eleganta si profunzimea, manierele civilizate si constiinta responsabilitatii in societate si pe scena. "FETITE DULCI" & "SUFLET CANDRIU, DE PAPUGIU" Gica a fost numit "rege al cantecelor de pahar". Este o sintagma neacoperitoare pentru plurivalenta artistului. A cantat si romante, dandu-le o stralucire aparte. Recitalurile sale au fost aplaudate in editiile Festivalului "Crizantema de aur". A cantat cantonete italiene cu chitara lui straveche, sansonete frantuzesti. A cantat muzica usoara, lansand zeci si zeci de slagare. Cine nu a auzit "Fetite dulci", "Suflet candriu, de papugiu", "Vrei sa ne-ntalnim sambata seara?" etc. ERA RECUNOSCATOR CERULUI Alte calitati esentiale proprii lui Gica Petrescu: dragostea patimasa pentru muzica, dorinta continua de autodepasire, respectarea cuvantului dat, simtul onoarei, cavalerismul, dragostea si respectul fata de oameni, fara de care cantecele lui ar fi rasunat in pustiu. A avut si norocul de a gasi sufletul-pereche. "Am fost si sunt recunoscator cerului si oamenilor. Primul mi-a dat har, sanatate si viata lunga, iar oamenii mi-au dat curaj, pretuire si dragoste", ii spunea nea Gica prietenei sale Ioana Bogdan.