x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Editie de colectie Patriot si consecvent

Patriot si consecvent

de Gilda Fazon    |    10 Iul 2006   •   00:00
Patriot si consecvent
INTRE ASPIRATIE SI REALITATE
Potrivit studiului CURS, romanul este patriot, cel putin la nivel declarativ.

Pentru conationali, calitatile romanului adevarat tin de etica cetateneasca: "patriotismul", "iubirea de tara" sunt valorile ce au intrunit votul a 66% din cei intervievati la intrebarea "Ce intelegeti prin sintagma «a fi roman adevarat»?". Cu astfel de repere parem a fi mai atasati de valorile nationale si mai putin de problema apartenentei la spatiul european.

"Fata de Occident exista la noi un interes chiar mai mare decat fata de problema nationala intr-un moment in care aceasta ideologie nu mai e, ca in secolul al XIX-lea, o adevarata religie. La noi, astazi, incarcatura nationala e inca puternica. In Occident, controversele legate de natie sunt depasite", considera profesorul Lucian Boia.

Cu toata dreptatea pe care o are profesorul, e greu sa nu remarci ca pe toate palierele studiului exista un decalaj intre nivelul declarativ si ceea ce gandim de fapt. Cateva intrebari mai departe, coborat in sfera realismului, intervievatul are o cu totul alta opinie. La intrebarea "Prin ce cuvant ati caracteriza romanii de astazi?" doar un procent a estimat ca patriotismul este reperul nostru de capatai. Suntem patrioti, fiindca asa am invatat la scoala ca e frumos, multumita unei programe de invatamant care il numara printre obiective si pe acesta.

TIPOLOGIA ROMANULUI. Romanul are vocatia scenei. Stie cum este si stie si mai bine cum trebuie "sa dea pe sticla", cum sa-si joace identitatea pentru cei de dincolo de granite. Cu ce sulemeneli si-ar da conationalul pe caracter ca sa faca o figura frumoasa in ochii altor natii? Un 31% harnicie, munca, un 30% ospitalitate si bunatate, 14 procente de frumusete si turism, aproape inca pe atatea de inteligenta, doar 11 de corectitudine si cinste, un varf de cutit - religie, cultura si civilizatie (5 procente). Cine nu si-ar dori sa traiasca intr-o astfel de lume, unde curg, brute, laptele si mierea?

Dar chipul nostru e altul dincolo de usile inchise. Un top al defectelor noastre, asa cum rezulta el din sondaj, are in varful ierarhiei dezbinarea, urmata de delasare, neseriozitate, hotie, dusmanie, egoism, lene, orgoliu, lasitate, violenta, superstitie, inapoiere, prostie, mizerie si lipsa ospitalitatii.

DR. HYDE SI MR. JACKILL. Cu un asa decalaj intre aparenta si eul nostru intunecat nu e o surpriza ca "vointa" si "putinta" sunt lucruri distincte. Vrem sa fim minunati in ochii altora, dar chipul in care alteritatea se uita spre noi nu e doar dovada unei lipse de comunicare a unui brand de tara alcatuit armonios si a unei media straine cu apetenta pentru senzationalul grotesc, ci si, oricat ar fi de dureros, rezultanta propriilor noastre defecte.

VALORILE UNEI NATIUNI PERSISTA

"Identitatea nationala este un concept care va fi valabil inca doua-trei sute de ani. Nu-l putem arunca la cos pentru un concept invers. Am ramane ca niste oameni goi. Va exista si la noi pana cand va disparea de pe planeta. Pe de alta parte, identitatea europeana inca nu exista. Si cei mai inaintati dintre europeni isi pastreaza zestrea lor de valori. Englezii nu au acceptat nici acum sa circule pe partea dreapta", a declarat profesorul Dan Berindei.

ARHETIPURILE ROMANESTI INCA FUNCTIONEAZA

Faptul ca personajele cu notorietate din folclorul romanesc se cheama Pacala si Tandala sunt si ele o masura a defectelor noastre asumate. Suntem indulgenti cu noi: ne place sa "pacalim", adica nu chiar sa mintim, ci doar sa cosmetizam adevarul. La care sa adaugam un pic de umor, de bascalie, de mistocareala, ca si cum asta ar face minciuna mai credibila, mai suportabila. Cand razi, cand nu iei lucrurile in serios, raportul dintre adevar si minciuna aproape ca nu-si mai are sensul. Romanul e istet, pacaleste. Paraseste registrul sobru al chestiunii "e bine sau rau" pentru un altul, cu alta grila de evaluare - rasul, poanta - , unde aceste doua axe - corect, incorect - nu au ce cauta. Si pentru ca se pricepe la pacalit ca nimeni altul, pentru ca e "smecher", pentru ca "se descurca" (un alt genom romanesc), romanul isi si permite sa tandaleasca. 20% dintre intervievati considera ca lenea e unul din marile noastre defecte. Vestea buna e probabil aceea ca leneveste cine isi permite. Avem, arata studiul, toate calitatile necesare pentru a stoca mari rezerve de efort si energie: inteligenta (un fel de desteptaciune pragmatica), imaginatia, inventivitatea, spiritul bonom, cumsecadenia. Cineva ar adauga probabil listei, ca s-o reduca la un cuvant, miticismul.

RECONSTRUCTIE PERSONALA

"Poate eu si cu tine nu putem sa stopam coruptia sau sa vindecam justitia, dar putem sa nu aruncam gunoiul pe geam, putem sa nu lasam carucioarele la supermarket lipite de masina altuia, putem sa nu conducem si sa parcam ca in codru. Putem sa tratam bunul comun, casa scarii, parcul, strada ca un bun personal pe care sa il ingrijim si sa il respectam ca si pe al nostru ca sa spargem odata acest blestem comunist ca ceea ce nu ne apartine trebuie sabotat, invidiat si eventual distrus. Trebuie sa atingem un grad de civilizatie personala." (Marie Rose Mociornita)
×
Subiecte în articol: editie de colectie