x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Romania... din vorba-n vorba

0
Autor: Oana Vataselu 03 Oct 2005 - 00:00
Romania... din vorba-n vorba


VORBA SPECIALISTULUI
Prin natura lor, barfa si zvonul sunt componente sociale raspandite si cu totul obisnuite. Grupurile umane informale de la locul de munca si din timpul liber, din vecinatate, de rudenie sunt cele care barfesc in mod obisnuit.

De cele mai multe ori, barfa reprezinta un mod de a petrece timpul liber mai placut si de aceea ea este amestecata cu glume, informatii picante, bancuri, zvonuri. Asa graieste talmacitorul sondajului, prof.univ.dr. Nicolae Radu, prorector la Facultatea de Sociologie Psihologie din cadrul Universitatii Spiru Haret. Aproape invariabil, realitatea este distorsionata pentru a determina buna dispozitie. In ciuda nevinovatiei lor, barfele si zvonurile sunt creatoare de portrete umane, de statute informale. Se ajunge, pe aceasta baza, sa cunosti oameni pe care nu i-ai vazut niciodata, caracteristicile unor comunitati, colegi de munca, diverse tipuri de sefi etc.

MECANISMUL BARFEI. Exista un mecanism spontan de producere a zvonurilor si barfelor. El a fost pus in evidenta prin asa-numita norma de grup. Iata cazul clasic. Regula: orice grup are valori, opinii pe care le accepta majoritatea. Cei ce nu le accepta sunt izolati, marginalizati, chiar exclusi din grup. Politiile politice nu au facut altceva decat sa preia acest mecanism si sa-l institutionalizeze. Cel indizerabil devenea peste noapte usuratic, zvonist, ciudat, recalcitrant, nebun si impins spre marginea grupului. Uneori, acestia erau trimisi direct la spitalele de psihiatrie cu acte "in regula". Daca exista posibilitatea, persoanele vizate fie paraseau grupul, fie se conformau.

La intrebarea "Care este persoana publica cea mai barfita in Romania", cei mai multi subiecti (31%) nu s-au putut pronunta. Dandu-li-se posibilitatea de a alege "la varf", romanii l-au votat, inca o data, pe presedintele tarii, Traian Basescu (31%). Pozitia lui este data de functia pe care o ocupa, aceea de sef de stat, de bogatia de informatii ce se perinda in mass-media.

BARFA SI PRIETENII. Dumeavoastra credeti ca cei mai multi oameni din Romania isi barfesc... ne duce intr-o cu totul alta directie. Oamenii sunt interesati de barfa politica si nu de politicieni si vedete. Barfa vizeaza prietenii, adica pe cei cunoscuti in grup. 82% din cei intervievati au afirmat ca isi barfesc prietenii si in aceeasi masura colegii de serviciu, 85% dintre acestia isi vorbesc pe la colturi vecinii si 78% - rudele.

BARFITI? Oamenii recunosc faptul ca isi barfesc cel mai mult rudele (53%) dar si pe ceilalti membrii ai comunitatii - 50%, pe prieteni - 46% iar 38% pe colegii de serviciu.

CINE BARFESTE MAI MULT? 45% din subiecti cred ca femeile. Ele sunt mai atente la amanunte si motivele de barfa sunt mai bogate. Dupa femei, urmeaza batranii (40%), deoarece ei au si experienta si timp pentru asa ceva. Ca toti barfesc considera circa 60% dintre subiecti. Nici situatia economica nu pare a influenta disponibilitatea la barfa - 70% dintre respondenti considera ca toti barfesc "mai mult".

BARFELE CA BARFELE. Barfele sunt acceptate mai ales ca barfe. Ele nu sunt legate de cel care le emite. Barfitorii sunt dispretuiti doar in masura in care se identifica cu barfele. Astfel, cei 77% dintre subiecti par a se contrazice singuri atunci cand admit ca si ei barfesc... de multe ori. Foarte des, barfa, are si un rol distractiv in sfera relationala - 48% dintre subiecti considera ca barfa reduce stresul. Dezacordul este explicabil fiindca multe barfe nu destind, ci mai degraba tensioneaza. Aceiasi oameni sunt de acord ca barfa jigneste pe unii.

Interesant este faptul ca 67%-36% sunt in acord total iar 31% sunt mai degraba de acord - considera ca barfa e un pacat iar 27% (21% - mai degraba dezacord, 6% - dezacord total) ca nu.

Acest fapt este in contradictie cu "mentalul barfei" intr-o societate moderna. Iar noi suntem inca traditionali si de aceea ne miscam mereu in procente variabile, intre mentalul traditional, cel comunist si cel al tranzitiei.

BARFA VS ZVON. Diferenta fata de barfa este mare. 36% dintre subiecti retin chiar ultimul zvon, ceea ce este remarcabil. 36% dintre subiecti nu isi amintesc cel mai recent zvon. Asta nu inseamna ca nu-si amintesc unele zvonuri. Retinerea lor se explica prin faptul ca adeverirea acestora ne influenteaza viata de zi cu zi. Adica sustin informatii esentiale. Ele exprima o realitate a momentului - de multe ori - chiar daca ulterior unele sunt infirmate. Unele zvonuri au cu totul alta pornire: neincrederea in cinstea guvernantilor. Nu e semnificativ faptul ca 83% dintre subiecti nu cred in acest guvern si ca 6% mai cred ca Ceausescu traieste in alta tara. Numai o profunda neincredere in clasa politica mai poate mentine in viata acest zvon puternic lansat dupa 1989. 13% cred ca acelasi fost conducator nu a fost inmormantat la Ghencea. In general, evenimentele din decembrie 1989 genereaza tot felul de opinii si zvonuri greu de respins si greu de acceptat. Ele reflecta gradul inalt de prevestire al societatii romanesti in anumite privinte.

La intrebarea daca evenimentele din decembrie 1989 au fost organizate de anumite forte 48% au raspuns ca da si 28% ca nu. Zvonul ramane insa imprimat pana nu se lamuresc lucrurile, convingator pentru omul de rand. Nu trebuie sa ne mire ca 37% cred ca rapirea jurnalistilor romani in Irak a fost pusa la cale. Zvonul ramane viu in actualele conditii. Imprejurari in care 23% cred ca ultimele alegeri au fost fraudate. Oamenii obisnuiti cred ca a fost posibil acest lucru de vreme ce clasa politica a facut si alte lucruri mult mai grave, cum este dezindustrializarea Romaniei. De la zvonurile de mai sus multe altele sunt crezute chiar daca ele sunt absurde: 32% dintre respondenti cred ca exista un guvern mondial invizibil, ca razboiul din Irak a fost generat de nevoia de petrol a Statelor Unite (51%). 11% cred ca americanii numesc presedinti in Romania.

Zvonurile difera de barfe prin caracterul lor sistematic si, adesea, de mare interes pentru oameni.
Uneori ele sunt barfe care se impun si devin zvon, alteori sunt produse spirituale fabricate si impuse prin agenti specializati. Uneori sunt credibile, alteori nu. Diferenta fata de barfa este mare. Zvonurile sunt retinute de o memorie a zvonurilor.

Orice grup are valori, opinii pe care le accepta majoritatea. Cei ce nu le accepta sunt izolati, marginalizati, chiar exclusi din grup. Politiile politice nu au facut altceva decat sa preia acest mecanism si sa-l institutionalizeze. Cel indizerabil devenea peste noapte usuratic, zvonist, ciudat, recalcitrant, nebun si impins spre marginea grupului. Uneori, acestia erau trimisi direct la spitalele de psihiatrie cu acte "in regula". Daca exista posibilitatea, persoanele vizate fie paraseau grupul, fie se conformau.

UNELE ZVONURI SI BARFE INTRETIN O ANUME STARE
Barfele si zvonurile sunt, uneori, institutionalizate. Cu asta se ocupa serviciile de dezinformare, de compromitere, de marginalizare, spune Prof.univ.dr. Nicolae Radu (foto). Vechiul regim a valorificat din plin aceste posibilitati oferite de mediul grupurilor informale. Asa se face ca in vechiul regim foarte multi oameni de valoare au fost pusi intr-o astfel de situatie din cauza barfelor si zvonurilor imprastiate de "zvoneri" si "raspandasi" platiti sa duca aceste vorbe in toate mediile in care activa individul. Nici noul regim nu sta mai bine caci mentalul comunist ne domina inca. "Vechiul mental" are, firesc, o puternica continuitate si in prezent. Unele zvonuri si barfe intretin o anume stare. In societatile secretizate nu trebuie sa ne mire abundenta zvonurilor si rolul important jucat de barfe in activitatea oamenilor. Romania a fost si a ramas o societate in care secretul a fost si este o regula. Daca ar fi la indemana oricui informatii total credibile si exacte, atunci barfele si zvonurile nu ar avea nici un sens. Dar pentru ca omul nu poate ajunge la toate informatiile el incepe sa speculeze tot felul de vorbe auzite "in targ".
Citeşte mai multe despre:   cred,   subiecţi,   editie de colectie,   barfa,   barfesc,   barfe,   barfele

Serviciul de email marketing furnizat de