Saracu’ Amza...!

Un dialog imaginar, doar atat am indraznit. Caci ce poate intelege apa care trece despre piatra care ramane?

- Care esti, ma, la poarta?
- Eu sunt, nea Marine! A’ lu’ Nica-a’ lu’ Manega, din Morunglav...
- Din Morunglav... Asta e prin partile Romanatiului...
- P-acolo, p-acolo... tane cainele ala, ca-mi rupe pantalonii!
- Care caine, ma, ca n-am...?!.
- Nici eu n-am pantaloni... N-ai prin casa vreo pereche in plus?
- Asa e, ma, baiete, esti gol ca napu’!... Da’ ce patisi?
- Patai pe naiba, nea Marine... Fusei la strand, sa ma scald, si-mi furara unii hainele.
- La strand... in Bailesti... noaptea-n amiaza mare... Zi mai bine ca fusesi la Leana lu’
Zapacitu si te prinse barbatu-sau cu tata-n gura si cu mana la caldura... Si-n loc sa nimeresti usa, nimerisi geamu... Uite, ia trelingu’ asta. E al lu’ Suca. A fost si el la "strand", acum trei nopti... A venit acasa cu plantatie de vinete la ochi... Tu scapasi ieftin, bag sama... Vrei un pahar cu zaibar?
- Vreau, nea Marine, ca mi-e o foame de n-am unde dormi la noapte...
- Ai grija cu vorbele, baiete. Nu folosi ce-i al altuia, ca te vede Dumnezeu si te bate... Astea sunt cuvintele lu’ Papaiani, cand il juca pe Pacala...
- Ai dreptate, nea Marine. Da’ n-o fac dinadins. Ma pomenesc asa, ca spun cuvinte pe care le-au spus altii, inaintea mea. Uite, bunicu-meu, Dumnezeu sa-l ierte, avea o vorba: "De trei ori o taiai si tot scurta ramase". Acum, eu ce sa fac? Sa n-o mai spui? Si daca n-o mai spui, nu se pierde?
- Ma, baiete, tu nu esti prost. Nu esti prost neam... De ce zisesi ca venisi?... Ca n-o crezui pe-aia cu strandu’ si cu hainele... Iar cu Leana lu’ Zapacitu facui eu o gluma...
- Venii c-un rost si cu o treaba, nea Marine. Si n-am haine, ca asa venii pe lume. Curat, luminat, de Maica Precista lasat...
- Iar spui vorbe vechi...
- ... Venii, nea Marine, sa-mi spui taina dumitale.
- De unde stii ca am vreo taina? Si la ce-ti foloseste s-o afli?
- Imi foloseste, nea Marine, ca mi-e frig. Mi-e un frig d-ala care nu trece decat cu raspunsuri...
- Da’ frica nu ti-e?
- Ba mi-e frica.
- Atunci iti spui... Uita-te la mine, baiete: ce vezi tu, nu e adevarat. Eu nu exist... Nea Marin nu exista. Dar traieste... Asa ma facu Amza Pellea... Saracu’ Amza! Muri el, ca sa traiesc eu.

STA PRINTRE STELE SI RADE DE STELELE UE

Fundatia Enciclopedica "Amza Pellea" a avut ideea, in 1999, sa adopte, ca simbol al Festivalului de Umor "Cavalerul Veselei Figuri", imaginea alaturata. Parca nea Marin insusi le-ar fi soptit la ureche ca umorul n-are nevoie de vize. El, umorul, se plimba pe unde vrea si ramane pe unde-i place. Uniunea Europeana? Ce-i pasa lui nea Marin de Uniunea Europeana? De fapt ii pasa, cat sa rada de ea, cand e de ras. El sta pitit printre stele adevarate si, de-acolo, din cer, rade de stelele UE pe care incercam noi sa le vanam. "Ma, fratalor - zice - , voi alergati sa ajungeti unde erati demult? Veto, da-mi un pahar cu zaibar, ca am chef de ras!"