ACCESORII ISTORICE
Are si barba traditia ei. Pe teritoriul Romaniei, in mod special. Pana au venit romanii care nu purtau barba. Purtau doar sabii scurte si late, cu care i-au batut pe daci. Apoi le-au luat femeile si s-au casatorit cu ele.
Traditia romaneasca impunea, la tinerete, absenta barbii, iar la batranete obligatia de a o purta. Era un simbol al societatii patriarhale. Asa cum se stie, toti patriarhii aveau barba. Si Mihai Viteazul avea, desi nu era patriarh. In zilele noastre, este un moft, un semn de cochetarie masculina. Asta nu inseamna ca nu este si utila. "Mi-am lasat barba pentru ca iarna imi tine de cald, iar vara imi tine de umbra", mi-a spus un confrate caruia tocmai ii cazuse podoaba capilara din crestet pe fata.
TACALIE. In limba romana, cuvantul "barba" are si o conotatie ciudata, inexistenta in alte limbi: "Uite asa o barba avea / Si uite asa o pieptana". Care va sa zica, cineva ne pune barbi, adica ne vinde gogosi, adica ne minte. Cu cat e barba mai mare, cu atat e gogoasa mai umflata! Pentru mincinosii mai moderati, s-a gasit solutia: barbisonul. I se mai spune si tacalie. Este un fel de simulacru de barba, cu rol strict decorativ si monden. Marii afemeiati ai generatiei pasoptiste, Alexandru Ioan Cuza si Mihail Kogalniceanu, au purtat asa ceva. Si nu le-a prins rau deloc. Trageau femeile la tacalia lor ca ursul la miere.
CAVALERII CROATI. Istoria civilizatiei si culturii a consemnat si "mutanti" ai barbii. Barba albastra, care in mod natural n-are cum sa creasca, a apartinut unui celebru personaj de basm care chiar asa se numea: Barba-Albastra. Insul si-a ucis toate sotiile, pentru ca nu se abtineau sa intre in camera interzisa. Astazi, in Romania, Barba-Albastra ar fi fost condamnat la burlacie pe viata. In sondajul CURS, femeile au dat verdictul: fara barba! Si fara cravata! In proportie de 75% nu vor sa auda de barbosi. Si nici de cravata, in proportie de 27% (la 41% le este indiferent daca au sau nu⦠cravata). Dar, daca istoria acestui accesoriu natural care se numeste barba se pierde in negura vremurilor, cravata are o data de nastere ceva mai recenta. Ea este un accesoriu vestimentar originar din Croatia. A fost la origine o banda purtata la gat de cavalerii croati care serveau in regimul Regatului-Cravat din vremea lui Ludovic al XIII-lea si Ludovic al XIV-lea. Denumita cravata datorita asemanarii fonetice cu cuvantul "croat", a fost adoptata de Curtea de la Versailles si apoi impusa in toata lumea. "Ai nostri tineri la Paris invata / La gat cravatei cum se leaga nodul / Si-apoi ne vin de fericesc norodul / Cu chipul lor istet de oaie creata." Acum ne-am dumirit de ce romancele sunt atat de sceptice in privinta cravatei. L-au citit pe Mihai Eminescu.
DE UNDE SE TRAGE NUMELE
In 1660, sarbatorind victoria asupra Imperiului Otoman, un regiment din Croatia (pe atunci o parte a Imperiului Austro-Ungar) a vizitat Parisul. Soldatii i-au fost prezentati ca niste eroi Regelui Ludovic al XIV-lea. Placut impresionat de esarfele de matase viu colorate pe care le-a zarit in jurul gatului ofiterilor croati, Ludovic le-a transformat in insemne ale regalitatii, introducandu-le pana si in tinuta militara. Si, pentru ca trebuiau sa poarte un nume, regele Frantei le-a spus "cravate", un derivat al cuvantului "croat".
INUTILA IN GARDEROBA
Croatii au incercat sa intre in Cartea Recordurilor cu cea mai lunga cravata. Au legat nodul unei cravate de 800 de metri in jurul arenei orasului Pula (nordul litoralului croat), vestigiu al epocii romane de o circumferinta de 400 de metri. De culoare rosie, cravata avea o suprafata de 10.000 de metri patrati. Dar se pare ca istoricii modei si sociologii au prezis disparitia cravatei, singurul element din garderoba unui barbat fara vreo functionalitate evidenta. Poate cravata este doar o parte a unei traditii care se mosteneste. Atat timp insa cat oamenii importanti continua sa poarte cravate, tinerii ii vor imita, vazand in ele un soi de cheie spre "biroul de conducere".
CATARAMA DE CRAVATA
"Tirania" nodului de cravata ar putea disparea o data cu o catarama inventata de un inginer. Valentin Cadar, mai exact, a depus la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) toata documentatia necesara recunoasterii si brevetarii inventiei, pe care a denumit-o "catarama de cravata". Valentin a trimis un model unui prieten chirurg, stabilit in Scotia. Dupa scurt timp, acesta i-a cerut sa-i mai trimita cateva exemplare. In momentul de fata, in intreaga lume exista aproximativ 30 de catarame de cravata realizate de inginerul roman.
Citește pe Antena3.ro