Un model?

Realitatea sociala este definita de mass-media. Mijloacele de comunicare ne spun, de regula, ce se intampla..

Clasificata drept a patra putere in stat, mass-media joaca un rol foarte important. Se adreseaza populatiei, ofera un potpuriu de stiri, opinii, divertisment etc. Nu de putine ori insa televiziunile, presa scrisa si radioul au fost acuzate ca emit informatii false...

Dumneavoastra credeti ca in ziarele din Romania se spun minciuni? 45% dintre respondentii sondajului au afirmat ca ziarele din Romania spun minciuni des. Dupa clasificare, 46% sunt barbati, cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani (55%), cu liceul terminat si studii peste liceu (50%) si cu venituri peste medie (49%). Un procent egal, de 47%, provine din estul si din vestul tarii.

Pe de alta parte, 25% dintre intervievatii cu varste cuprinse intre 31 si 55 de ani (28%) si cu venituri sub medie (27%) considera ca ziarele din Romania spun minciuni rar. A treia categorie de respondenti recunosc, in proportie de 15%, ca presa scrisa minte foarte des, in timp ce optiunea foarte rar/niciodata au ales-o 4%.

LA TV. In ceea ce priveste credibilitatea posturilor de televiziune, nici acestea nu se afla in topul preferintelor romanilor. Drept urmare, 42% dintre cetateni sunt de acord cu faptul ca "la televizor" se spun minciuni... des. 44% sunt femei, cu varste de 56 de ani si peste (43%) si cu un nivel de educatie sub liceu (38%). Mai departe, 33% sunt de parere ca la posturile de televiziune se spun minciuni rar. Optiunea foarte des au bifat-o 15% dintre barbatii cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani (16%), cu un nivel de educatie peste liceu (18%) si cu provenienta din mediul urban (15%).

AUDIO. Potrivit sondajului, se pare ca informatiile difuzate la posturile de radio sunt mai bine primite de romani. Procentul celor care sustin ca presa audio spune minciuni des este de 37. Dintre acestia, 39% provin din sudul tarii si 38% din Bucuresti. Totodata, 39% au venituri peste medie, varste cuprinse intre 18 si 30 de ani (42%) si liceul terminat (40%). Pe locul doi in clasamentul chestionarului se afla respondentii care incurajeaza posturile de radio si sustin ca acestea spun minciuni rar. 34% dintre ei provin din mediul rural.

PROMOVAREA CLISEELOR. Contrar celor mai raspandite impresii, dezinformarile din mass-media nu apar datorita dorintelor reporterilor de a-si promova propriile opinii sau datorita abilitatii politicienilor de a manipula presa. Pentru a-si mentine reputatia ca ofera informatii de incredere, organizatiile mass-media sunt nevoite sa promoveze cliseele.

Dumneavoastra credeti ca in ziarele din Romania se spun minciuni?

4% dintre cei intervievati considera ca in ziarele din Romania se spun minciuni foarte rar/niciodata Ale 25 de procente cred ca in ziarele din Romania se spun minciuni rar Cu toate acestea 15% dintre respondenti cred ca minciunile sunt foarte dese in ziarele din Romania

NEPARTINITOR…

In general, oamenii conteaza pe faptul ca ziarele, televiziunea si radioul le vor comunica cele mai importante lucruri care se petrec pe parcursul zilei. Aceasta capacitate de educare a constiintei publice acorda surselor mass-media o putere enorma. Insa, o data cu aceasta putere, vine si obligatia de a prezenta stirile obiectiv, nepartinitor si din punctele de vedere ale tuturor partilor implicate. Numai asa mijloacele de comunicare in masa pot castiga increderea publicului. Iar jurnalistii servesc drept ochii si urechile populatiei… Ca atare, responsabilitatea profesionistilor din domeniul mass-media este sa faciliteze exprimarea unei varietati de opinii. Oamenii sunt ocupati. Ei nu pot merge la toate evenimentele, la toate demonstratiile sau la toate sedintele Parlamentului. Daca nu se relateaza despre un eveniment, foarte putini vor afla vreodata ca acesta s-a intamplat. Daca nu se relateaza despre un eveniment in mod corect, altii o vor face, iar increderea in sursa respectiva dispare. Daca cititorul, ascultatorul sau telespectatorul va ramane convins ca a fost "dus de nas", atunci el va pune la indoiala si ceea ce s-a comunicat anterior. In acest caz, recipientul se poate dezice de sursa de informare la care era obisnuit sa apeleze. Sau poate receptiona informatia neveridica, care va duce insa la crearea anumitor dificultati in constiinta si comportamentul individului.