Vegheati!

Un lucru este sigur: Postul catolic nu este de forma. Chiar daca nu se pune atat de mult accent pe abtinerea de la alimentele de "dulce", fratii nostri mediteaza si se roaga intens.

Atat pentru greco-catolici, cat si pentru toti crestinii, postul este o practica ascetica, menita sa potoleasca poftele simturilor si sa ispaseasca prin actiuni specifice o parte din vatamarea adusa iubirii divine prin pacatele personale. "In principiu nu este un post pentru greco-catolici, normele fiind cele ale tuturor Bisericilor Orientale", ne spune Parintele Ioan Mitrofan, conf. univ. dr. la Facultatea de Teologie Greco-Catolica din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai" Cluj-Napoca - in Departamentul Blaj. "Este perioada de asteptare in post si rugaciune a lui Mesia din partea Patriarhilor si a dreptilor Vechiului Testament, asteptare care s-a implinit in Hristos, nascut din Maria Fecioara." Biserica a stabilit norme specifice de post, care are doua forme (legate de alimentatie): zile de ajun in care se mananca o singura data pe zi consistent, dar cu alimente de post, si postul obisnuit in care se mananca dimineata, la pranz si seara, dar numai alimente considerate de post.

MAI USOR. "Aici, la catolici, sunt unele inlesniri fata de ortodocsi, restrictiile la ulei, produse lactate si oua fiind mai putin severe. De asemenea, se dau scutiri de post copiilor, persoanelor in varsta sau bolnavilor", aflam de la Pr. Mitrofan. In bisericile greco-catolice se traieste viata cultica prin serviciile divine obisnuite, imbogatite cu imnuri si rugaciuni care amintesc de post, mai ales in anumite zile ale saptamanii, deoarece infranarea si sporirea in fapte bune si virtuti, asa cum a recomandat-o Hristos ucenicilor sai, se realizeaza prin post si rugaciune. "Nu numai, dar si in perioadele de post, crestinul in general si deopotriva cel greco-catolic trebuie sa se comporte astfel incat sa merite numele de crestin, adica urmas al lui Hristos. Aceasta insemneaza credinta manifestata, cumpatare, buna cuviinta, caritate si responsabilitate fata de semeni."

APROPIERE. Exista oare un timp favorabil rugaciunii? Cine se pocaieste prin spovedanie si se roaga mai intens in aceste timpuri deosebite, asa cum recomanda Biserica, gaseste in Ceaslov sau Orologhion, care cuprind rugaciuni, laude dumnezeiesti si alte devotiuni, precum si in cartile de rugaciuni aprobate de Ierarhii Bisericii, texte potrivite acestor imprejurari; de exemplu, "Randuiala marturisirii" sau o aleasa rugaciune catre Maica Domnului, de la sfarsitul "Paraclisului". Atat retinerea de la alimente, cat si inconjurarea ocaziilor care duc la pacat, cu atat mai mult comiterea pacatelor sunt cuprinse in porunca a sasea - "sa nu fii desfranat". De aceea, ele se armonizeaza, iar postul constituie un ajutor valoros pentru ocolirea pacatelor. "Postul ne ajuta sa ne examinam mai profund pornirile dezordonate ale firii si sa cautam a le indrepta, chiar sa ajungem sa practicam virtutile crestinesti. El se asociaza bine la pregatirea pentru spovada si poate fi recomandat sau impus de preot la spovada ca ispasire pentru o perioada de vindecare sau refacere in urma pacatelor pe care le-am marturisit cu sinceritate si in mod deplin." Cat priveste impartasirea, ea se poate face "in perioada premergatoare a Craciunului", dupa ce ne-am spovedit preotului randuit. "Este laudabil sa ne putem impartasi chiar in ziua de Craciun, participand trupeste si sufleteste la marea sarbatoare a Nasterii Domnului Nostru Iisus Hristos", este de parere preotul.

IN ASTEPTAREA MANTUITORULUI In Biserica Romano-Catolica, Postul Craciunului poarta denumirea de Advent. Prin acest termen, Biserica exprima o dubla "asteptare": cea a venirii de-a doua, in slava, a Mantuitorului, asa cum ne-a promis inainte de a se inalta la cer, perioada ce dureaza pana la 16 decembrie, si cea a venirii in trup, la implinirea timpurilor spre implinirea profetiilor din Vechiul Testament. "Textele liturgice dominante in prima perioada sunt cele care anunta venirea «Zilei Domnului» ca o zi de judecata si de reunire a dreptilor in Patria Cereasca alaturi de Dumnezeu", ne spune pr. Serban Tarciziu, parohul Bisericii Baratia din Capitala. "Textele propuse spre meditare sunt mai ales cele ale profetului Isaia, dar si Mihea." Acest timp, care se intinde pe durata a patru saptamani, este simbolizat in biserici, dar si in familii, de o coroana "de Advent" in care sunt prinse patru lumanari. Cu fiecare noua saptamana se aprinde cate o lumanare, aprindere insotita de o cantare specifica acestui timp. "Atmosfera acestui timp este una de reculegere, de meditare a acestor adevaruri de credinta astfel incat credinciosii sa nu fie luati prin surprindere de evenimentele care, dupa spusele Mantuitorului, Iisus Hristos, chiar vor avea loc. De altfel, un cuvant ce apare ca un laitmotiv al acestui timp este: "Vegheati si fiti gata!".

"Doamne Iisuse Hristoase, Tu ai venit in lume ca sa salvezi ceea ce era pierdut. Tu insuti ai spus: «Nu am venit sa salvez pe cei drepti, ci pe cei pacatosi». Tu ierti zilnic mii de oameni si-i faci sa se bucure din nou de darurile tale ceresti si pamantesti, avand din nou o constiinta curata. Dupa inaltarea la cer Tu ai trimis pe slujitorii tai in lume, ca prin puterea Spiritului Sfant sa ierte pacatele acelora care se intorc la Dumnezeu si-si marturisesc cu sinceritate pacatele. Printre acesti slujitori ai iertarii, un loc deosebit il ocupa si Sfantul Anton. El a alergat dupa cei pacatosi, i-a incurajat, si prin puterea preoteasca le-a daruit iertarea ta." Rugaciune pentru intoarcerea celor rataciti