Viata comunitatii

Cei mai multi dintre romanii canadieni s-au stabilit in provinciile Ontario si Quebec. Despre viata comunitara din Ontario a avut amabilitatea sa ne vorbeasca Excelenta Sa domnul Nicanor Teculescu, consulul general al Romaniei la Toronto.

Excelenta Sa domnul Nicanor Teculescu ne-a intampinat cu politete in biroul sau aflat la etajul al 11-lea al unui zgarie-nori tipic american, la adresa 555 Richmond Street West. "In provincia Ontario este o emigratie veche, de prin anii ’60-’70, ne relateaza domnia sa. S-au concentrat in jurul unor biserici, fara a avea alte forme de structurare in afara centrelor spirituale.
Dupa 1989 au venit de regula intelectuali. Se apreciaza ca cei mai multi, 60%-70%, sunt intelectuali - primele valuri au fost informaticieni si ingineri.

CETATENI-MODEL. In prezent, provincia Ontario are cea mai importanta comunitate romaneasca din Canada, dupa estimarile guvernului de la Ottawa. Recensamintele au constatat in jur de 60.000 de romani in aceasta provincie. In realitate sunt mult mai multi - recensamantul canadian, prin modul cum este structurat, creeaza posibilitatea ca un cetatean sa declare ce vrea privind etnia. Alte date statistice reale nu exista.

Comunitatea din Toronto, in afara faptului ca este cea mai intinsa din Canada, este si distribuita pe o suprafata foarte mare, spre deosebire de alte comunitati - portugheza, greaca, italiana, care sunt concentrate pe cartiere. La noi sunt imprastiati peste tot, cu exceptia unor blocuri in care locuiesc intre 20 si 50 de romani. Aceasta disociere pe suprafete mari are drept consecinta si o relaxare a comunicarii, astfel ca romanii nu sunt foarte activi din punct de vedere comunitar. Insa ce pot sa spun cu satisfactie este ca nu avem probleme cu imaginea romanilor. Si aceasta nu este o opinie, ci o realitate. Presa canadiana nu a relatat de ani in sir despre evenimente nedorite cu romani. Cateva cazuri de falsificari de carduri - au fost si din Toronto, mai multi din Montreal - , dar total nerelevante.

CAMPUL ROMANESC. Printre neajunsurile comunitatii romanesti din Ontario, domnul consul Nicanor Teculescu a remarcat putinatatea proprietatilor comunitare, care ar face etnia mai vizibila. O astfel de proprietate se gaseste in localitatea Flamborough, o suburbie a orasului Hamilton. Terenul de 25 ha a fost cumparat in 1967 de 17 membri ai Asociatiei Culturale Romane din Hamilton (infiintata in 1957). Ulterior, cei 17 proprietari l-au vandut simbolic asociatiei pe un dolar. Treptat a devenit locul de intalnire a romanilor din provincia Ontario, si nu numai. In prezent, Campul gazduieste picnicuri de sfarsit de saptamana ale emigrantilor romani si evenimente culturale ale comunitatii. In perioada "week-end-urilor lungi" (prin lege, Canada are anual cateva week-end-uri care incep vineri si se termina duminica), romanii vin aici cu sutele pentru a se relaxa la petreceri romanesti. Deseori sunt invitati si interpreti de muzica populara din Romania. Ultimul mare eveniment de acest fel a avut loc la sfarsitul lunii august, cand s-a desfasurat "Saptamana Romanilor", care se tine fara intrerupere de 30 de ani. Au fost prezenti circa 1.400 de oameni, care si-au instalat corturile in poienile din imprejurimi. Muzica si gratare, dar si discutii de elevata spiritualitate la simpozioane religioase si culturale din sala Centrului cultural construit in incinta Campului Romanesc.

"Dupa 1989 au fost o anumita dezinvoltura si un anumit curaj al romanilor de a se duce in lumea larga. Si Canada a fost un punct de atractie excelent pentru romani. Pana acum patru-cinci ani Canada era pe primul loc unde se traieste cel mai bine, conform statisticilor ONU care intruneau mai multe criterii: venitul pe cap de locuitor, protectia mediului, criminalitatea, sanatatea" Nicanor Teculescu Excelenta Sa domnul Nicanor Teculescu, consulul general al Romaniei la Toronto

SPIRITUL MIORITIC Comunitatile romanesti din Canada au fost intemeiate la sfarsitul secolului al XIX-lea, activand pe teren cultural si organizatoric. Dupa caderea comunismului, entuziasmul cultural a scazut, iar organizatiile romanilor si-au indreptat atentia spre asistenta noilor emigranti din tara. In prezent, cea mai importanta asociatie a romanilor din Toronto este Alianta Romanilor Canadieni, fondata in 2002. Presedintele acesteia, Dan Mihalache, o descrie astfel: "Asociatia a fost creata pentru a reprezenta comunitatea romaneasca din zona Toronto pe langa autoritati. Realizam cursuri pentru nou-veniti, ii indrumam sa faca primii pasi in societatea canadiana, sa-si gaseasca o locuinta ieftina etc. Din cand in cand, organizam serbari ale romanilor, vizionari de filme, picnicuri cu diverse ocazii. Important pentru noi este sa-i facem pe romani sa comunice."

PRESA PESTE OCEAN Presa romaneasca din Canada a aparut dupa al doilea razboi mondial. Daca inainte de 1989 aceasta era in special culturala, o data cu liberul acces la stirile din tara a devenit o presa de informatie. Ziarele au tiraje mici, fiind in general business-urile proprii ale membrilor redactiei. Nu exista o redactie in adevaratul sens al cuvantului, cu departamente bine definite, bun de tipar sau "cap limpede". Lucrurile se fac din mers, stirile fiind preluate din presa din Romania sau din cea locala canadiana. Se lucreaza mult pe baza de voluntariat sau prin corespondenti. In general, aria de raspandire a ziarului se restrange la un mare oras cu localitatile din jur. Nici unul dintre ziarele romanesti din Canada nu are aparitii zilnice, ci cel mult saptamanale. Informatiile nu sunt prin urmare "la zi", ci mai degraba retrospective periodice ale evenimentelor din Romania si din Canada. Mai "calde" sunt stirile din emisiunile radio, care incep sa se inmulteasca in orasele canadiene. Realizatorul unei astfel de emisiuni este Raul Dudnic, emigrat in Toronto in 1995. La cateva luni dupa sosirea in Canada a avut prima emisiune radio. Emisiunea sa se difuzeaza in fiecare sambata, la ora 21:00, pe postul Fairchild Radio Toronto. Spatiul costa 200 de dolari canadieni pe emisiune, cheltuielile fiind acoperite din publicitate. Sunt prezentate stiri din tara si din Canada, reportaje despre romanii de acolo etc. Postul emite pe o raza de 100 km, emisiunea avand ascultatori si in Hamilton, dar si peste lacul Ontario, in Statele Unite.

CENACLISTII DIN TORONTO "Acum zece ani, intr-o noapte de Sanziene, ne-am intalnit cativa intr-o casa", rememoreaza Dumitru Popescu (foto) inceputurile cenaclului. "Am recitat toata noaptea poezii si am discutat literatura. Atunci am hotarat sa facem un cenaclu si sa-i dam numele lui Eminescu. Avem si o formatie muzicala, corala «Armonia», condusa de profesorul Augustin Medan. Pana acum, circa 300 de carti au fost lansate in cenaclu, au tiparit si membrii cenaclului multe lucrari, unele dintre ele la Bucuresti. Am organizat expozitii, sustinem formatiile de teatru, facem sarbatorile de Pasti si de Craciun impreuna la biserica, pentru ca tot biserica ramane elementul romanesc de legatura." Aceasta "punere in tema" ne-a fost facuta cu prilejul uneia dintre sedintele lunare ale cenaclului. Intr-o duminica, pe la ora 14, s-au adunat mai mult de 50 de romani. Barbati si femei, in buna parte oameni trecuti de amiaza vietii, au ascultat, discutat si apreciat poezii, epigrame. Cenaclistii s-au despartit cu greu catre seara dupa party-ul, in stil canadian, unde de pe masa plina de bunatati tot fasolea batuta si tuica de prune au fost primele incercate. Stand de vorba cu Dumitru Popescu, animatorul cenaclului si redactor-sef al ziarului romanesc Observatorul, arhitectul Ion Constantinescu, regizorul Stelian Ilie, doctorita Lucia Dusleag, profesoara Andaluza Nagy, inginerul Ovidiu Creanga, sculptorul Valeriu Cercel, am aflat ca singura comunitate etnica din Canada care are un cenaclu sunt romanii. Intelectualii romani, ajunsi in Canada in urma cu ani multi ori sositi mai recent in vizita, dupa ce s-au pensionat, la copii, au gasit o modalitate de viata spirituala si de retraire a unor momente fericite de tinerete. Pasiunea pentru lectura a generatiei, pretul deasupra oricarei estimari banesti pe care-l avea o carte buna, locul de onoare acordat bibliotecii in apartamentul de bloc, toate acestea sunt evocate cu insufletire de cenaclisti. Amintiri renascute din epoca-n care "scriitorul era un zeu...", dupa spusele unui scriitor rus imigrant la Paris, cu referire la culturile estului Europei.