Vorbim in dorul lelii

Sa vorbim despre fotbal, despre politica, despre economie, despre vreme? Despre ce sa vorbim?

Romanul se pricepe la toate, mai ales cand vine vorba despre sfaturi, impresii, pareri. Intrebati pe oricine de pe strada despre politica si fotbal si o sa vedeti ca toata lumea are cate ceva de spus. Parcul Cismigiu musteste de antrenori, analisti politici si chiar potentiali conducatori de tara. La o tabla, la un sah, la un sprit, cei mai multi romani se pricep la toate, gasesc solutii si lanseaza critici acide. Acest lucru n-ar fii neaparat deunator daca si-ar gasi o finalitate, daca ar provoca anumite schimbari in bine. Insa aceste lucruri nu se intampla niciodata.

ORIGINI. Daca in Grecia Antica oratoria era o arta, stapanita de cei care aveau o pregatire solida, si avea ca si consecinte cultivarea spiritului civic si nu numai, astazi, cei care tin discursuri sunt in mare parte simpli vorbitori care au uitat sa faca diferenta intre datul cu parerea si judecata de valoare. Daca in Anglia exista locuri ce apartin spatiului public, destinate special pentru cei care vor sa-si exprime opinia in fata maselor (vezi Hyde Park-Speaker’s Corner), in care vorbitorul isi asuma raspunderea pentru opiniile sale, romanul vorbeste mai mult pe la colturi, ferindu-se de eventualele fluieraturi. Nevoia romanului de a se intalni cu altii pentru a dezbate si a discuta nu este un obicei aparut de ieri, de azi. Un bun exemplu il constituie pasajul din "Morometii" lui Marin Preda, in care personajele autorului se intalneau in celebra Poiana a lui Iocan. Aceasta poiana a luat in ziua de astazi multe forme, ea poate fi un colt de bloc, un bar, un parc si chiar un talk-show cu asa-zisi specialisti. Vorba lunga nu duce intotdeauna la saracia omului, ea are rolul de a da nastere simtului civic, chiar daca acest simt la noi are o forma rudimentara.

Cat de mult se potriveste urmatoarea afirmatie romanilor? "Vorba lunga, saracia omului"

46% dintre intervievati sunt de parere ca afirmatia se potriveste mult 30% dintre romani cred ca aceasta afirmatie ii caracterizeaza foarte mult optiunea "putin" au ales-o 14% dintre respondenti

LUGU-LUGU… BLA-BLA…

Vorba lunga, saracia omului... 44% dintre barbati si 47% dintre femei sustin ca aceasta afirmatie se potriveste mult romanilor. Totodata, 48% au varste de 56 de ani si peste si un nivel de educatie sub liceu (49%). Pe de alta parte, 32% dintre barbatii intervievati sustin ca afirmatia se potriveste foarte mult. Un procent de 37 au varste cuprinse intre 18 si 30 de ani, venituri peste medie (33%) si provin din Bucuresti (55%), estul tarii (35%) si din sud (29%). 15% dintre cei cu liceul terminat au apreciat ca afirmatia se potriveste putin romanilor, 3% dintre femei au declarat ca foarte putin, in timp ce 3% dintre bucuresteni nu au stiut sau nu au vrut sa raspunda.

ROMANII AU CONFLICTE DE OPINIE DESPRE EI INSISI

"Probabil ca cel mai important dintre acestea priveste contradictia intre romanul demn si cinstit si romanul hot, corupt si mincinos. Balanta pare sa incline in favoarea celui din urma, pentru ca doar romanul ideal, «adevarat» este descris ca cinstit (iar strainii ar trebui sa ne considere tot asa), in vreme ce cinstea nu este intre primele calitati ale romanului, el fura ca in codru, daca imparte isi face bineinteles parte, este hot neprins, iar hotia se numara printre defectele lui de capatai. Un alt conflict este acela dintre harnicie si lene. Romanul se considera harnic, doreste sa se stie despre el ca e harnic si muncitor, dar el admite in acelasi timp ca e lenes (si lung la vorba) si stie ca este cunoscut ca cersetor, ca unul care prefera sa implore mila decat sa faca un efort productiv. In fine, dusmania si invidia (sa moara capra vecinului) par slab compensate de ospitalitate si bunatate, iar conflictele ceva mai discrete sunt acelea dintre curaj si frica, calm si violenta, ospitalitate si egoism. Si l-as adauga, usor speculativ, si pe cel dintre inteligenta si superstitie," a declarat Stefan Liute, Grapefruit.

PISICA SAU ROMAN

Desi este descurcaret, se pricepe mai la toate, se adapteaza usor la orice situatie, 32% dintre romani considera ca expresia "Romanul are sapte vieti" li se potriveste putin, 25% considera ca aceasta expresie li se potriveste foarte putin, in timp ce 22% considera ca au cel mult sapte vieti si doar 9% sunt convinsi de asta. Daca ne uitam la viata romanilor inainte de ’89 si poate chiar si dupa, tindem sa le dam dreptate celor 9% dintre respondenti. In perioada de tranzitie, romanii au invatat pe de rost procedurile resuscitarii clinice si au reusit ca din sapte vieti sa ramana macar cu una.