Stiati ca si romanii au vanat vrajitoare? Ca le-au ars pe rug?

Din sumar: Ritualuri / Strigoii si alte duhuri / Magie si escroci / Suflet vandut / Vanatoarea de vrajitoare / Descantece si ustensile / Atunci cand se zambea Mortii / Retetele de dragoste / Iscoditorii viitorului / Pericolul ocultismului / Arta ghicitoarelor / Saraci in texte / Dialog spiritual / Alungati-l!

Aleea Vrajitoarelor

Aleea Vrajitoarelor. Un drum ingust, pe care nu poate pasi oricine, oricand. Demult, intr-un oras din Transilvania, era o alee a vrajitoarelor. Era calea spre moarte a celor care erau acuzati ca umbla cu necuratul. Ca sucesc mintile oamenilor. Acum, am zis noi, sa mergem pe acest drum al vrajitoarelor. Si nu pentru ca am fi sucit mintile oamenilor, sau ca, Doamne fereste!, am cazut in pacatul acesta. Ci doar pentru a reface, atat cat ne-a stat in putinta, o istorie a magicului care se regaseste in sufletul romanesc. Romanii au acel calendar popular; acolo se regasesc toate credintele lor, care depasesc religia, uneori, iar alteori se intrepatrund cu religia. Romanii au ritualuri pe care le retraiesc ori de cate ori natura este prea aspra cu ei. Sau atunci cand viata le este potrivnica. Se roaga si la Dumnezeu, dar incearca, prin acesti trimisi - Descantece, Caloieni, Calusari - catre diverse divinitati, batrane de cand lumea, sa alunge tot raul care vine peste ei. Romanii se roaga la Dumnezeu, cred in nemurirea sufletului si, cand vine vorba ca intre suflet si drumul sau spre locurile in care trebuie sa fie sa se interpuna ceva, apeleaza la practicile mostenite de la batrani. Alunga duhurile rele cu usturoi, sau isi fac masti monstruoase pentru a speria cele rele. Vaneaza si ucid strigoii, descanta impotriva deochiului si a bolilor, descanta pentru dragoste buna. Vorbesc cu cerul si afla cum va fi timpul anul ce va veni. Magicul este fascinant. Si face parte din sufletul poporului roman.

Am mers putin pe Aleea Vrajitoarelor, dar numai pentru a scrie o poveste.