Cafea cu matraguna

Pentru castigarea iubirii celui ales, o superstitie spune ca se poate folosi o planta otravitoare, matraguna.

Dupa ce culegeau matraguna, vrajitoarele o combinau cu ceai sau cafea si i-o ofereau feciorului, sa se indragosteasca

Culesul acestei plante otravitoare constituie in sine un ritual. Matraguna trebuia sa fie culeasa dintr-o padure surda, adica suficient de departata de sat ca sa nu se auda cantecul cocosului. Femeile si vrajitoarele care mergeau sa caute matraguna trebuiau sa fie curate trupeste si sufleteste. Porneau la drum in zorii zilei, inainte sa se fi desteptat cineva din sat, evitand cu grija sa fie zarite. Daca un caine simtea prezenta lor sau daca se auzeau latraturi, vraja se risipea si operatia isi pierdea eficienta. Matraguna culeasa in aceste imprejurari nu mai avea nici o putere.

SOROCIREA Si ADUCEREA. Momentul cel mai propice pentru aducerea matragunei era perioada de la Pasti pana la Inaltarea Domnului. Cu o saptamana inainte, matraguna era sorocita; se pleaca in cautarea ei, era aleasa, apoi i se lega un fir rosu, ca sa fie gasita usor in dimineata aducerii. Cand ajungeau in padure, femeile sapau la radacina plantei, o scoteau si o puneau jos, pe pamant. In jurul matragunei, de jur imprejur, se asternea masa cu mancarurile aduse de acasa. Vrajitoarele mancau si beau, se sarutau si mimau actul sexual. Intr-un final, incepeau sa vorbeasca despre persoana careia ii era destinata matraguna: de cele mai multe ori, o fata care vroia sa se marite, dar si o nevasta care dorea sa reaprinda pasiunea sotului.

In groapa ramasa dupa scoaterea radacinii de matraguna se puneau cateva bucati de zahar, cateva monede, paine si se turna vin. Paine - s-o hraneasca, zahar - s-o indulceasca, bani - sa o plateasca. Se scalda si planta extrasa in vin.

PREPARAREA. Dupa toate acestea, se lua radacina in san si se aducea acasa. Nimeni nu trebuia sa stie ca femeia sau baba mestera aduce matraguna. Aceste femei erau obligate de ritual sa vorbeasca frumos si dulce tuturor celor pe care-i intalneau in drum. Daca cineva ar fi aflat ca ele au asupra lor planta magica, sau daca femeile se luau la bataie, la cearta, la injuraturi, dau cu pietre, rastoarna lucrurile, efectul matragunei e invers celui pentru care a fost adusa. Daca vroiau sa desparta doi oameni, femeile trebuiau sa se certe pe drum. Odata ajunse acasa, vrajitoarele satului puneau planta sa se usuce pana putea fi sfaramata intre degete. Apoi, furau de la moara faina, tinand mana intoarsa, o cerneau pe dosul sitei si, amestecand frunza de matraguna cu miere de albine, faceau un aluat. Din acest aluat se punea fie in rachiu, fie in ceai, fie in cafea sau in placinta si se dadea feciorului, ca sa se indragosteasca.

Am compus o piesa de teatru care avea drept subiect ritualul matragunei. In rolul vrajitoarei juca o vrajitoare care a practicat ritualul la viata ei. Asta se intampla acum 30 de ani - Vasile Apan, mester popular din Vadu Izei

RITUAL ROMANESC STRAVECHI In urma cu 30 de ani, inca se mai putea intalni practicarea ritualului matragunei pe toata suprafata Romaniei, din Moldova in Oltenia, din Maramures in zona Muntilor Apuseni. Etnologii spun ca astazi nu se mai intalneste aceasta superstitie. Majoritatea vrajitoarelor care o cunosteau nu mai sunt azi in viata. Este posibil ca superstitia sa subziste, dar femeile-vrajitoare sa ascunda acest lucru. Denumita stiintific Atropa Belladona, planta poarta, in diferite zone din tara, nume ca: Cireasa Lupului, Marea Doamna, Imparateasa, Imparateasa Ierburilor. Folosirea matragunei in medicina empirica si pentru diverse practici magice este intalnita la romani din cele mai vechi timpuri. INTERESUL ETNOLOGILOR Ritualul matragunei l-a preocupat pe Mircea Eliade, care i-a dedicat, in 1938, un studiu amplu in revista de studii religioase Zalmoxis. Etnologul Ion Ghinoiu a abordat subiectul matragunei personificate in lucrarea Panteonul romanesc. Se credea ca planta are puterea sa marite fetele, sa aduca noroc in dragoste si fecunditate in casatorie. Dar proprietatile magice ale matragunei puteau fi si malefice. Se credea, de exemplu, ca folosirea matragunei poate influenta destinul unei fete care mergea la hora. Vrajile ii determinau pe flacaii satului sa nu o mai invite la dans. CANTEC DE INDUPLECARE Atunci cand plecau in cautarea acestei plante cu virtuti magice, fetele nemaritate aveau si o formula prin care i se adresau: Matraguna, doamna buna, marita-ma peste-o luna; de nu-n asta in ceilalta marita-ma dup-olalta ca daca mi-i marita te-oi cinsti, te-oi lauda cu pita te-oi ospata cu zin (vin) te-oi adapa un banut din san ti-oi da si la brau te voi purta de luni pana sambata si la joc dumineca da de nu mi-i marita cu cutitu te-oi taia minintal te-oi demnica eu in foc te-oi arunca

Nud oglindit

Pe vremuri, casatoria era cel mai important lucru in viata unei femei, iar ea facea orice sa-si afle sortitul.

Descantece de frumusete, plante cu puteri miraculoase, oglinzi care iti arata viitorul sunt doar cateva din superstitiile in care credeau fetele nemaritate.

Ghicitul in oglinda se practica mai ales in preajma Craciunului, Anului Nou si Bobotezei, la Sfantul Gheorghe, de Sanziene si Sfantul Andrei. In Bucovina, de exemplu, o fata nemaritata lua lumanarea de cununie a unei femei casatorite si o oglinda si se ducea la miezul noptii la fantana sau la rau. Intorcand oglinda spre apa se spune ca ea il vedea pe cel ce i-a fost sortit. Mai exista o varianta a acestei superstitii, in care fata nemaritata punea o carafa cu apa in fata casei si inconjura locuinta de trei ori in pielea goala. Apoi, tinand o lumanare in mana, punea o oglinda pe cofa si isi vedea viitorul sot atat in oglinda, cat si in apa.

INTRE OGLINZI. O domnisoara care vroia sa-si vada ursitul si ce i se va intampla pana la Anul Nou tinea post negru in ziua respectiva, iar la miezul noaptii punea doua oglinzi una in fata alteia, iar intre ele patru lumanari aprinse, doua de-o parte si doua de alta; apoi se aseza in spatele unei oglinzi si privea fix, printre lumanari, in cealalta, fara a clipi. Superstitia spune ca fata trebuia sa fie singura in casa si dezbracata, iar atunci sortitul si tot ce avea sa i se intample pana la cumpana dintre ani i se aratau limpede in oglinda. Exista si varianta in care fata statea in fata oglinzii imbracata complet in alb, intre doua lumanari, si spunea descantece.

Arta prezicerii in oglinda se numeste catoptromancie si dateaza dinaintea fabricarii oglinzilor, de cand omul se putea zari in apa. La romani dateaza de pe vremea dacilor, caci oglinzile din acea vreme poarta inscriptii magice, cum ar fi Cea mai frumoasa m-am facut, tradusa de pe o oglinda dezgropata in judetul Olt.

VINEREA SANTOADERULUI este ziua de vineri dupa Lasatul Secului de Paste, dedicata unuia dintre Caii lui Santoader. Sarbatoarea este asteptata cu mult interes de fetele nemaritate si nevestele tinere, care dezgroapa radacina Omanului (n.r. - iarba mare), planta cu nenumarate intrebuintari in cosmetica si medicina populara, in vraji si in descantece. In locul plantei, ele pun sare si paine si invoca Santoaderul sa le dea frumusete si par bogat. Toadere, Santoadere,/ Da cosita fetelor/ Cat cozile iepelor!; Toadere, Santoadere,/ Da cosita iepelor,/ Ca s-o poarte fetele,/ Sa creasca lunga ca ata,/ Moale ca ata!. In sudul Transilvaniei, la Platforma Luncani, fetele culeg frunze de popelnic (n.r. - planta erbacee cu flori violacee) si invoca planta cu acelasi scop: Popelnice, Popelnice,/ Eu iti dau pita cu sare,/ Tu sa-mi dai cosita mare!.

SFANTUL ANDREI. Fetele din satele din Bucovina, ca sa-si vada ursitul, puneau seara sub perna 41 de fire de grau si spuneau: Voi, 41 de fire de grau,/ Eu voiu adormi/ Si voiu hodini,/ Dar eu ma rog lui Dumnezeu/ Sa-mi trimita ingerul meu,/ Cel ce mi-e dat de DumnezeuĂ». O alta superstitie spune ca in ajunul Sfantului Andrei fetele trebuie sa-si puna sub perna o stea in sase colturi, iar pe fiecare colt sa scrie un nume de barbat, pe care il cunosc sau nu. Dimineata, imediat cum deschide ochii, fata baga mana sub perna si intoarce un colt cu un nume, acela fiind sortitul ei.

DESCANTEC

Se face o coca din trei degetare de faina, de apa si de sare. Se coace in cuptor si apoi se mananca fara sa se bea apa dupa ea. Dupa aceea, fata trebuie sa mearga in gradina, sa se puna in genunchi cu fata catre steaua pe care si-a ales-o si sa zica: Stea, stea, draga mea, Stea, stea, draga mea, Stea, stea, draga mea Du-te ada data mea! De-o fi in sat cu mine Sa-l aduci pana mane. D-o fi in alt sat Sa-l aduci pe-nserat, De-o fi-n alta tara, Sa-l aduci mane seara D-o fi peste apa, Sa-i dai o luntrita sa treaca. Marcel Olinescu - Mitologie Romaneasca

LEGATI DE BOBOTEAZA In urma cu cateva decenii, barbatii porniti pe glume rautacioase obisnuiau ca in noaptea de Boboteaza sa lege persoane de sex opus, aruncand, de la casa unui barbat pana la cea a unei femei vaduve sau a unei fete, cenusa, nisip colorat, rumegus sau fan, dand in vileag eventualele legaturi intime sau anticipand casatoriile acestora. In dimineata Bobotezei tot satul era pus pe glume pe seama celor legati. STROPIREA CU PARFUM In prima zi de de Pasti, baietii mergeau sa stropeasca cu parfum fetele de maritat si daca la gaseau inca in pat, radeau de ele ca sunt lenese. Fetele insa, se trezeau cu noaptea in cap, nu cumva sa sufere o asa rusine. Dupa ce erau parfumate, ele cinsteau feciorii cu oua impistrate, cu bautura si cu prajituri. In a treia zi de Pasti, fetele cereau ouale inapoi. SIT MALAI CA TE TAI Fetele tinere aveau ocazia sa-si exprime simpatiile fata de anumiti feciori in timpul jocului sit malai, practicat de Pasti in curtea bisericii. Tinerii se tineau doi cate doi de maini si formau un tunel, in fata caruia se aseza un fecior ce incepea jocul strigand: Sit malai ca tot te tai!. Atunci, perechea din spatele coloanei fugea catre partea opusa, incercand sa formeze o noua preche. De cele mai multe ori insa fata era prinsa de baiatul cu strigarea.