Niciodata spatiul fizic al unei cladiri nu se va identifica cu spatiul ei vital, iar aceasta prelungire a spatiului real dincolo de limitarile lui constructive se face prin intermediul spatiilor de tranzitie, reprezentate de balcoane, logii si terase. Ca-n fiecare an la inceput de vara imi fac planuri de calatorie. Vara aceasta voi zbura din nou deasupra Africii. Cei care cunosc cat de cat continentul negru imi inteleg chemarea. Imi amintesc acea teribila dimineata, cand albastrul Mediteranei s-a proptit in spintecatura sidefie si maiestuoasa a Gibraltarului. De cu seara ma desfatasem in Alhambra si, mahmur, dupa deliciile sarazine, ma lasam, in aerul acelei dimineti sarate, imbatat din nou de tainicul amor numit Africa. Ma numesc Samuel Fergusson, sunt doctor si-n fiecare an calatoresc cate cinci saptamani in... balcon. Nu e nici o greseala de tipar: balcon am spus. Greseala e de la banii de vacanta pe care nu-i am. La anul, cand situatia se va ameliora, ma va chema Popescu si-mi voi duce copilul la Mamaia si soacra la Govora...

Mereu comunul si, totodata, mereu surprinzatorul nostru balcon e descendentul proletar al taranestii strabune prispe, din arhitectura romaneasca traditionala. Si prispa era un spatiu de tranzitie, desi taranul nu constientiza neaparat definitia, dar ii exploata din plin utilitatea.

Relatia interior - exterior

Romanul a gasit acest mestesug fericit ca de pe prispa sa-si poata supraveghea gospodaria, fara a fi nici inchis in casa, nici afara; prispa ii este atat loc de sfat, cat si de infatisare in fata strazii circulate, ea avand atat un rol functional, cat si unul estetic. Aceasta oferea posibilitatea amenajarii locului de luat masa, odihnei, primirii de oaspeti si zonei de discutii. Calitatile acestui spatiu permiteau, asadar, folosirea lui pentru o serie de activitati sezoniere caracteristice modului de viata rural. Daca spatiul de tranzit din arhitectura romaneasca are un statut special, mai ales la nivelul structurii, atunci ar trebui facuta distinctia intre el si spatiile deschise in general: terase acoperite, partite, galerii deschise, logii. Terasele acoperite sunt spatii de circulatie pe traseele importante ale casei. Logiile si balcoanele sunt rezolvari locale ale relatiei interior - exterior.

Privilegiu si armonie

Terasa reprezinta un privilegiu, mai ales pentru cei care locuiesc in centrele urbane inconjurate de asfalt. Acest spatiu exterior permite contactul cu natura in intimitatea locuintei. Felul cum vom mobila terasa depinde de dimensiunile acesteia, precum si de activitatile ce se vor desfasura aici. Este de dorit ca mobilierul de pe terasa sa fie ales in functie de stilul mobilierului din casa, mai ales daca terasa se doreste o extindere a locului de luat masa sau a livingului in afara casei.

Decorarea terasei

Desi terasele reprezinta o prelungire materiala si simbolica a spatiului interior, nu toate pot fi inconjurate si de un spatiu verde. Acest fapt este important in decorarea terasei, caci pe langa mobilierul de terasa, vor exista si plante care sa compenseze putin lipsa spatiului verde. Daca din diverse motive functionale sau estetice, terasa se va deschide spre strada, atunci se vor cauta diverse detalii care sa asigure intimitatea acestui spatiu. In cazul locuirii colective (la bloc), pentru a nu se amputa definitiv aceasta relatie a casei cu exteriorul, pentru a oferi camerelor iesirea directa intr-un spatiu exterior, au aparut balconul si logia. Insa functia de reprezentare a fostei prispe traditionale dispare complet in acest caz.

Duminica la Misiunea Casa

Din numeroasele scrisori si e-mail-uri primite pe adresa noastra, am constatat ca exista un interes crescut in randurile dumneavoastra pentru sistemele de termoizolatii.

Misiunea Casa raspunde prompt acestor solicitari si ofera in cadrul emisiunii de duminica, 13 iunie 2004, ora 13.15 pe Antena 1, solutii viabile de termoizolatie a peretilor exteriori. Aflati astfel care sunt cele mai eficiente metode de combatere a igrasiei si deteriorarii zugravelilor.

Razboi acarienilor

Departe de a fi fiinte extraterestre, asa cum sugera un roman SF, acarienii sunt nesuferitii paraziti microscopici. Nesuferiti mai ales de bolnavii de astm. Se dezvolta rapid in locurile calde si umede. Se simt foarte bine in asternuturi, covoare sau perdele groase. Iata cateva arme cu care sa ne rafuim cu ei:

Aparatul de curatat cu vapori se poate folosi o data pe saptamana, temperaturile inalte fiind eficiente impotriva lor. Acaricidele, produse care ii distrug in proportie de 99%, se gasesc sub forma de fumigatori, pulverizatoare si aerosoli.

Se pot folosi si perne, cearsafuri si chiar si mochete tratate cu o substanta acaricida puternica, dar deloc periculoasa pentru oameni, a carei eficacitate se mentine si dupa spalare.

Exista si vopsele acaricide, recomandate in special pentru decorarea camerelor in care locuiesc persoane astmatice.