Cum schimbam imaginea Romaniei in lume?

O participare in afara tarii este o carte de vizita pentru Romania, or, nu are nici un sens sa ne prezentam cu un chip al culturii romane care nu ne reprezinta, sub scuza penibila ca nu am avut bani pentru mai mult De la revolutie incoace se discuta mult despre imaginea Romaniei in lume. Toata lumea este de acord ca Dracula, infractorii care terorizeaza Occidentul, inflatia de reportaje difuzate de televiziunile europene cu cersetorii, copiii handicapati cainii vagabonzi din care nu sunt elemente apte sa confere un confort moral romanilor care trec dincolo de granitele tarii. Noi toti platim, intr-un fel sau altul, tribut acestei imagini externe despre care suntem convinsi ca nu ne reprezinta.

Ce-i de facut? Cultura este, indiscutabil, un foarte bun vector de imagine. Totul este ca mesajul nostru cultural adresat exteriorului sa fie unul adaptat la realitatea lumii contemporane. Voi da un singur exemplu: targurile internationale de carte.

Din 1990 incoace, Romania participa, an de an, la prestigioase targuri de carte: Ierusalim, Paris, Frankfurt, Leipzig, Budapesta, Londra s.a.m.d. De fiecare data insa ecourile din presa legate de participarea romaneasca la aceste mari evenimente culturale au fost negative. Si cand spun asta, ma exprim eufemistic. Prin comparatie cu standurile unor tari precum Ungaria, Polonia, Cehia (cu cele ale tarilor din vest nici nu se pune problema vreunei comparatii), ale noastre aratau jalnic. Totul era defectuos, de la modul in care era gandit standul, la gradul de reprezentativitate al cartilor expuse si la nivelul scriitorilor invitati, unii dintre ei nefiind decat vorbitori de limba romana.

S-a spus, de fiecare data, ca nu au fost bani pentru a se asigura o prezenta mai onorabila. Ca fondurile alocate de Ungaria, Polonia sau Cehia pentru aceste evenimente sunt incomparabil mai mari decat cele de care dispune Ministerul Culturii si Cultelor din Romania. De acord, dar cine ne obliga sa risipim putinii bani de care dispuneam pe prezente anoste (iarasi ma exprim eufemistic) la zece targuri internationale, cand putem foarte bine sa folosim toti acei bani la unu sau doua targuri cu vizibilitate maxima. O participare in afara tarii este o carte de vizita pentru Romania, or, nu are nici un sens sa ne prezentam cu un chip al culturii romane care nu ne reprezinta, sub scuza penibila ca nu am avut bani pentru mai mult.

In anul 2005, am hotarat ca Romania sa fie prezenta la numai patru targuri internationale: la Ierusalim (unde exista aproximativ 300.000 de vorbitori de limba romana), Paris, Budapesta si Frankfurt (pentru care a fost alocata cea mai mare suma de bani, fiind targul de carte cu cea mai mare vizibilitate). De organizarea participarii romanesti la aceste targuri nu se va mai ocupa ministerul, ci - in functie de proiectele pe care le vor prezenta - diferite asociatii ale editorilor. Acestea vor incerca sa schimbe fata standurilor romanesti prin angajarea unor firme de proiectare si constructie si prin elaborarea de programe care sa tina seama de specificul publicului din tara respectiva.

Vor avea prioritate traducerile din literatura romana in limba tarii respective, iar scriitorii invitati vor trebui sa isi poata prezenta opera intr-o limba de circulatie internationala. Accentul se va muta, astfel, pe calitate si am certitudinea ca prezenta romaneasca la aceste targuri va produce placute revelatii organizatorilor si publicului.