Experienta vie a binelui

Spovedania poate fi si in fata lui Dumnezeu, dar pentru a primi iertarea trebuie sa ne marturisim preotului

Duhovnicul deplin si autentic trebuie sa fie un martor viu, un receptor si al invataturii si al experientei duhovnicesti, fiindca Harul implica viata si invatatura. Trebuie sa stii canoanele, sa ai experienta vie a binelui, a bunatatii si sa poti primi intrebari dinspre fiul duhovnicesc fara sa fii derutat de dificultatea lor. De aceea, duhovnicul trebuie sa fie o personalitate integral deschisa prin fire dialogului comuniunii.

Am impresia ca se poate face o deosebire intre duhovnicul la care te spovedesti si cu care lucrezi la mantuirea sufletului tau si transmitatorul de invatatura. De aceea Kant poate fi invatat din cartile sale, in vreme ce pentru problemele duhovnicesti ai nevoie de o intruchipare (de un duhovnic). Andrei Plesu

Duhovnicul trebuie sa-mi impartaseasca Adevarul, sa mi-l impartaseasca haric, sfintindu-ma si sa ma calauzeasca, sa ma conduca. Parintele Galeriu

Acordarea iertarii unuia care nu este atent, e lenes, neglijent, putand provoca la randul lui accidente mortale - a fi indiferent la greseala cuiva inseamna oare a ierta? Dimpotriva, inseamna a nu-i dori salvarea. Spune Elie Wiesel ca la profetii biblici, a fi parasit de Dumnezeu e infinit mai grav decat a fi pedepsit de Dumnezeu. Or, cand eu tolerez pe cineva sa faca rele, pretextand starea mea de continua iertare, eu nu-l iubesc, mai cu seama ca in pedeapsa adesea e posibil sa fie iubire, de aceea s-a si spus ca Dumnezeu pe cine iubeste cearta... De ce sa treci indiferent pe langa el si sa nu-l stimulezi? Il iubesc daca-l las in pace? Parintele Galeriu

Care este criteriul prezentei binelui in mine si care este cel al prezentei raului? Sfantul Apostol Pavel spune: Roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, credinta, bunatatea, blandetea, infranarea poftelor (Gal. 5,22).

Sfintii Parinti adauga: Atunci cunosti ca orice lucrare a harului este autentica in tine cand aduce pace, bucurie, putere activa de a lucra binele si nu cand te arunca in anxietate, neliniste, deznadejde.

Smerenia este faptul fundamental care ne tine in sfintenie si adevar. De aceea, la intrebarea: Ce este raiul?, Sfantul Isaac Sirul raspunde: Prapastie de smerenie.

Orice om si oriunde s-ar afla el, binele pe care-l face, Dumnezeu il lucreaza in el. Totodata, fapta buna, ca sa fie intru adevar, trebuie s-o faci in numele lui Dumnezeu, caci aceea de-abia te mantuieste pe tine personal. Cand fapta buna o faci in numele tau, ea poate sa fie buna, dar te are pe tine in centru si nu pe Hristos, deci este nelucratoare pentru mantuirea ta.

Dupa ce cunosc ca un gand al meu, un cuvant al meu, o fapta a mea sunt bune, sunt in ordinea binelui si nu contra lui? Totdeauna dupa sensul creator, caci binele este tot ceea ce zideste, ceea ce da viata, ceea ce salveaza, iar raul este tot ceea ce este lipsit de sens creator, respectiv placerea, pofta, patima si tot ceea ce distruge.

Exista si suferinta ziditoare, dar Raul nu se identifica cu suferinta!

Aceste trei relatii sunt esentiale: Parintele Ceresc si faptura Sa, adica noi, fiii oamenilor, fii ai Lui in Fiul unic Hristos; a doua, parintele firesc si fiul firesc; si a treia, parintele duhovnicesc si fiul duhovnicesc; mai adaugam si relatia invatator - ucenic. Aceste relatii sunt esentiale conditiei noastre umane.

Hristos a spus: Unde sunt doi sau trei adunati in numele Meu, acolo sunt si Eu in mijlocul lor (Mat.18,20). Iar aceasta comuniune se savarseste in Duhul Sfant. Atunci are loc Taina, impartasirea Harului care da cunostinta si simtirea vietii lui Hristos.

Preotul duhovnic este un martor in Duhul Sfant si cel care dezleaga pacatele oamenilor

Omul se realizeaza pe trei dimensiuni care nu pot fi inversate: prin propria lui zidire, dupa chipul lui Dumnezeu, revelat in Hristos; prin faptele lui, altfel spus prin opera lui; si prin urmasii lui, fii sau ucenici. Aceasta ordine asa trebuie sa ramana: intai te zidesti pe tine, apoi si opera ta va putea purta pecetea acestei zidiri.

Iisus i-a instituit pe Apostoli in aceeasi slujire harica de iertare a pacatelor, care este slujirea duhovnicului. Deci, permanent, aspiratia mea este sa fiu un martor in Duhul Sfant, care de la Cincizecime a ramas peste Biserica, sa fiu deci permanent un martor al slujirii, care este un astazi continuu. In lucrarea mantuirii nu exista stare pe loc. Duhovniceste este un progres continuu. Parintele Galeriu

Ceea ce nu este asumat nu este mantuit. Numai raul asumat este mantuit. Sf. Grigore Teologul

De ce nu se poate creste spiritual in afara relatiei maestru - discipol? De ce este nevoie de o relatie spirituala pentru implinirea acestei cresteri? Ce anume il califica pe maestru pentru calitatea lui de maestru, respectiv de autoritate? Ce te invata maestrul, ceva de peste invatatura, sau de dinaintea ei? Daca te-ar invata o invatatura nu ai avea nevoie de maestru. Or, ce te invata? Te invata cautarea. Adica, punerea pe cale. Maestrul este deci un om care te-a asezat pe o orbita. Gabriel Liiceanu

Eu sunt incredintat ca in Biserica si dupa randuiala ei, prin cele trei elemente ale insusirii mantuirii - har, credinta, fapte bune - eu stiu ca ma mantuiesc: prin impartasirea cu sfintele Taine, prin credinta mea in Hristos, care a instituit aceste Taine in Duhul Sfant si prin fapte bune. Acestea sunt caile care imi dau certitudinea ca ma aflu in Adevar. Sunt deci incredintat ca in Biserica ma aflu pe Calea Mantuirii. In Ortodoxie am incredintarea ca ma aflu in Adevar, iar celorlalte confesiuni, dinafara Ortodoxiei, nu eu arunc asupra lor vreo osanda. Parintele Galeriu

Trei sunt uriasii care ucid sufletul: uitarea, ignoranta si trandavia. Marcu Ascetul

Exista un adevar in afara caii? Se poate vorbi despre un adevar separat si o cale separata? Pr. Galeriu: Numai in sens alienat. Venirea lui Hristos se justifica tocmai prin faptul ca ne arata Calea, Adevarul si Viata. Gabriel Liiceanu