Leul roman isi ia ROL-ul in serios

Avand, din 1867, statura legala de moneda nationala, leul si-a inceput aventura in constructia sistemului bancar si a capitalului autohton.

La inceput hartiile de 20 de lei aveau valoare. Apoi, inflatia galopanta a dus la tiparirea pana si a bancnotei de 5.000.000 de lei.

Profesorul Costin C. Kiritescu obisnuia sa spuna ca suveranitatea unei tari se bizuie pe trei stalpi: armata, biserica si moneda nationala. Aceste trei institutii au contribuit la obtinerea independentei Romaniei dinainte de 1877 si cu peste un veac inainte ca leul sa fie cunoscut in lume sub simbolul bancar ROL (Romanian Leu).

CAMATARI SI BANCHERI. Aparitia bancilor in Romania a repetat ceva din istoria republicilor Venetia si Genova din secolele al XIII-lea si al XIV-lea, cand crearea sistemului de credit capitalist a constituit o reactiune impotriva camatarilor, scrie Costin C. Kiritescu in Sistemul banesc al leului...

Din cei 96 de camatari, zarafi si zalogari mentionati de o statistica din 1860, 39 se comportau deja ca bancheri, primind si depuneri de la clienti. Proiecte bancare existau inca de la inceputul secolului sub nume ca Bancul de amortizatie, Banca Moldovei din Galati sau Casa de pastrat si de imprumuturi a lui Costache Balcescu, fratele marelui revolutionar de la 1848.

In 1880 nu erau decat trei banci, printre care BNR. Zece ani mai tarziu, Romania avea 11 banci, iar in 1905 - 49 de banci, multe supravietuind pana in 1948. Banca Romana pentru Dezvoltare isi poate revendica o precursoare in Banca Marmorosh, Blank & Co., infiintata in 1863.

SCHEME POLITICO-FINANCIARE. In iunie 1877, razboiul a netezit dificultatile introducerii unor precursori ai banilor de hartie, Ministerul Finantelor emitand bilete ipotecare de 5, 10, 20, 50, 100 si 500 de lei, in valoare totala de 30 de milioane, garantate cu domenii ale statului. Odiseea platii acestui imprumut de stat a durat cateva zeci de ani. Biletele trebuiau rascumparate pana in 1883, dar vanzarea mosiilor statului ar fi dus la scaderea pretului pamantului, iar liberalii nu voiau sa-i supere pe conservatori. Rascumpararea a fost prelungita legal pana in 1912. In 1888, conservatorii, la putere, modifica legea, prevazand plata biletelor cu un imprumut intern, care a dat liberalilor ocazia unor plasamente avantajoase.

INTRE RAZBOAIE. O succesiune ametitoare de disperare si de extaz economic a marcat istoria banilor romanilor intre cele doua razboaie. Romania Moderna prindea viteza, dar nu a mai avut timp sa ajunga sa conteze economic in jocul primului razboi mondial. Romania nu a participat la impartirea pietei mondiale (...), a fost importatoare de capital si un obiect de disputa pentru capitalul mononopolist strain, scrie Costin C. Kiritescu.

Potrivit economistului Victor Axenciuc, in 1926, inflatia mancase 95% din continutul de aur al leului din 1913, acesta ramanand cu doar 2,4% din substanta pretioasa.

Ghinioanele istoriei Romaniei au marcat-o si pe cea a banilor romanilor. In 1929 se incearca stapanirea inflatiei si a degringoladei ulterioare Razboiului celui Mare, dar vine Marea Criza din 1929-1933.

In epoca varfului economic din 1938, salariul lunar era de 5.750 lei, iar pentru o paine se muncea 14 minute. Abia acum se manifesta ameliorarea polarizarii economice, care plasa agonia la cei multi, iar extazul economic la cei putini. Al II-lea razboi mondial avea sa distruga orice speranta.

BANII SECOLULUI AL XIX-LEA

La 1871, ministrul de Finante avea un salariu de 5.000 de lei (aur), iar veterinarul - un venit de 500 de lei, potrivit lucrarii Modernizare - Europenism / Romania de la Cuza Voda la Carol al II- lea. In 1878, o zi de lucru cu mainile costa 2 lei, cu carul cu doi boi - 5 lei, iar in 1882 o zi cu palmele se platea cu 1,2 lei la sapat si 1,8 lei la secerat.

BNR S-A NASCUT GREU

Conducatorii Romaniei moderne au inteles ca haosul monetar nu va putea fi pus sub control doar cu o lege care dadea tarii o moneda nationala, ci si cu institutia de emisiune care s-o apere. Insusi Cuza a acordat doua concesiuni pentru formarea bancii de emisiune, inainte de legea din 1867, desigur. Aceste proiecte si altele au esuat, nu fara legatura cu anumite intentii de frauda. Abia in 1890 se naste Banca Nationala, care avea doua treimi capital strain si o treime capital de stat.

BANII RAZBOIULUI

Potrivit lui Victor Axenciuc, 1 kg de paine costa 8 lei in 1938, iar in 1944 - 46 de lei, zaharul se cumpara cu 32 lei (256 lei in 1944), 1 kg de branza de oi se platea cu 47 lei (500 lei), carnea de porc cu 46 lei (255 lei), iar cine se putea gandi la electricitate dadea 18 lei pe 1 kwh in 1938 si 120 lei in 1944. Luxul cafelei se platea cu 200 lei in 1938 si cu 2.200 lei in 1944. Cursul dolarului a crescut de la 966 lei in 1941 la 4.830 lei in 1944.