Puterea din umbra

Parintele Grigore Babus a fost condamnat de Tribunalul Militar Bucuresti la sapte ani inchisoare si patru ani de interdictie pentru uneltire impotriva ordinii sociale. Dupa recurs, Procuratura Militara, Colegiul Militar Bucuresti au schimbat calificarea in crima contra ordinii sociale, ridicandu-i pedeapsa la 20 ani de munca silnica si opt ani de degradare civica. Inchis intre 1959-1964, parintele a fost gratiat in 1964. Acesta este numai un exemplu de prigonire din partea Securitatii. Lucia Theodorescu
(urmare din numarul trecut)

Dupa 23 august 1944, Securitatea a lansat campania de purificare de elemente legionare si fasciste a aparatului de stat, actiune ce a atins si BOR. Puternic vizata a fost Manastirea Bistrita-Valcea, suspectata de activitate legionara. Iata un raport din 1945: In ceea ce priveste activitatea politica la Manastirea Bistrita, putem lansa presupunerea, bazata pe un adevar mai mult decat propozabil, ca in aceasta manastire mai dainuieste inca o atmosfera de simpatie vadita pentru legionarism, aceasta cu atat mai mult ca aici a fost locul in care a fost internat ex-maresalul Antonescu, care era vizitat des la timpul sau de corifeii si promotorii politicii naziste si legionare, astfel ca acestia au stiut sa lase urme adanci si reminiscente care nu pot disparea cu usurinta, decat printr-o completa despartire a celor care au fost in trecut prin aceste locuri, in caz contrar germenul conducator al distrugerii si subminarii noastre politice va gasi aici un teren slab si propice dezvoltarii lui.

Totusi, in 1948, au poposit la Manastirea Bistrita doua personaje si personalitati covarsitoare: patriarhul Justinian si fugarul de atunci, Bartolomeu Anania. Si a vrut Dumnezeu ca de atunci sa se stabileasca intre acestia doi o legatura indestructibila, intrerupta doar vremelnic de neinsemnata moarte, pentru ca sa poata fi reuniti in vesnicia vietii viitoare...

In 1954, intr-un alt act al Securitatii se spune despre fostii monahi: Poarta corespondenta cu unele elemente neidentificate de organele noastre, corespondenta foarte suspecta, intrucat scrie in baza unui cifru ce da exemple din Biblie.

Deci, daca monahii isi scriau folosind citate biblice, pentru securisti, limbajul devenea criptic, cifrat, cu siguranta ascundea ceva subversiv...

Si iata o noua marturie despre incredibila grija parinteasca a Prea Fericitului Patriarh Justinian: Ma gaseam la Penitenciarul Ploiesti si am avut dreptul la un singur pachet in cei sase ani si jumatate cat am petrecut acolo. In acest pachet, adus de cumnata mea, am gasit o camasa care nu era a mea, era mai buna, mai fina... Camasa avea taietura literei J in tesatura. Ca unul care am fost intendent la Palatul Patriarhal, stiam ca multe dintre camasile patriarhului aveau o monograma scrisa cu matase alba pe piept: litera J de la Justinian... IPS Bartolomeu de acum era acela caruia patriarhul ii cedase propria camasa... Nu putuse sa-l salveze si de acest fapt era constient acelasi martor: Nu era un secret ca Securitatea era un stat in stat si o putere care nu tinea de Gheorghiu-Dej sau de altcineva. Stiam aceasta din 1949, cand fusese arestat fiul lui Arghezi, iar eu l-am rugat pe parintele Gala Galaction, care era membru in Marea Adunare Nationala, sa faca si pentru vechiul si bunul sau prieten ceva, la care acesta a ridicat din umeri si a raspuns: Nu se poate! Securitatea tine de alta putere decat de puterea politica, decat de partid. Uita-te la Sadoveanu, el este presedintele Marii Adunari Nationale si nu a avut puterea sa-l scoata pe ginerele sau din inchisoare. Trebuie sa ne dam seama de aceasta realitate.

In 1964, cand am fost eliberati, patriarhul Justinian a fost aproape singurul care ne-a primit neconditionat si fara nici un fel de aprobare din partea Departamentului Cultelor, reasezandu-ne in posturi si platindu-ne din fonduri proprii pe care tot el le crease...

In 1961, ieromonahul Petroniu, de la Schitul Romanesc Prodromu, Athos, dupa un lung sir de intamplari, este chemat sa se stabileasca la Curtea de Arges, dar monahii scosi din manastire nu puteau fi reangajati in cadrul Bisericii. Prea Fericitul Justinian a facut nenumarate si dificile demersuri la organele oficiale si a obtinut in cele din urma aprobarea angajarii lui pe post de ingrijitor la Curtea de Arges. Eram trei in aceeasi situatie si aveam nevoie de aprobarea imputernicitului de culte din Arges pentru a ni se atribui un spatiu locativ.

Acesta juca un joc ticalos prin care de luni in sir ne ducea cu vorba, promitand mieros aprobarea, dar in momentul in care ajungeam la sediu ne-o refuza cu injurii si amenintari: Ce cautati aici, reactionarilor?! Sa parasiti imediat localitatea, altfel veti fi arestati!.

Pana in ziua in care a aparut la Curtea de Arges Prea Fericitul Justinian. La masa oficiala care se pregatise, spre marea noastra surprindere, eram invitati si noi, cei trei. La incheierea mesei, dupa discursurile de rigoare, patriarhul se adreseaza direct imputernicitului: Domnule director, am o rugaminte sa va fac. Am angajat aici la Arges, de curand, trei noi salariati, care, precum stiti, sunt deja aprobati de department si au nevoie de avizul dvs. pentru obtinerea spatiului locativ. Acesta intervine: Sa vina, Prea Fericite, sa le-o dau. Dar Prea Fericitul cunostea jocul lui perfid, astfel ca a continuat: Si as vrea ca, plecand de la Arges, sa plec usurat, stiind rezolvata aceasta problema. Si intrucat trebuie sa ma intorc indata la Bucuresti, va rog sa li se dea acum acest aviz, pentru care, iata, pun la dispozitie masina mea. Am mers la Politie, ni s-a dat avizul si Patriarhul a plecat satisfacut ca se rezolvase o problema asa de spinoasa.

Dupa evocarea atator personalitati marcante ale trecutului Bisericii noastre, am sa inchei totusi cu unul dintre putinii pe care Dumnezeu a binevoit sa-l mai aflam printre noi: parintele arhimandrit Grigore Babus, si pentru ca cei care l-au denigrat in decursul timpului sa poata regreta si sa-i ceara iertare, cata vreme il mai au pe pamant, am sa citez din actele lui de condamnare: a fost condamnat pentru ca, fiind staret al Manastirii Cheia, a dat niste haine si alimente sotiei si copiilor lui Radu Gyr si pentru ca a impartasit-o pe sotia lui Radu Gyr, aceasta din urma aflandu-se in spital...

NOTA: In materialul Urmariti si urmaritori - paginile 24-25 ale Jurnalului de Credinta nr. 2 din 16 aprilie a.c., unele informatii au la baza articolul Parintele Arsenie Boca in perceptia politiei politice din Romania, in Arhivele Securitatii, Nemira, 2004