Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un sondaj la scală mare realizat în Statele Unite în 2012 de către psihologul Lloyd D. Johnston și colegii săi de la Universitatea Michigan a dezvăluit că nu mai puțin de 24% dintre elevii de clasa a XII-a s-au angajat în consum compulsiv de alcool (cinci sau mai multe băuturi cu o singură ocazie) în ultimele două săptămâni. Mai mult, 42% consumaseră cel puțin un pic de alcool în ultima lună, la fel ca 11% dintre elevii de clasa a VIII-a și 28% dintre elevii de clasa a X-a. În plus, 1% dintre elevii de clasa a XII-a încercaseră metamfetamină și aproape 3% consumaseră cocaină în ultimul an.
Abordări de bun-simț (ineficiente)
„În încercarea de a reduce aceste cifre, programele de prevenire a abuzului de substanțe adesea îi educă pe școlari cu privire la pericolele consumului de droguri, îi învață pe elevi abilități sociale pentru a rezista presiunii grupului și îi ajută pe tineri să înțeleagă faptul că a spune «nu» este un lucru acceptabil din punct de vedere social. La suprafață, toate aceste abordări par a fi de bun-simț, astfel că realizatorii de politici, educatorii și părinții presupun că acestea funcționează. Totuși, se dovedește că metodele care presupun interacțiuni sociale funcționează mai bine decât cele care pun accent pe educație. Această descoperire poate explica motivul pentru care cel mai popular program de prevenție s-a dovedit a fi ineficient - și poate chiar a crescut abuzul de substanțe în rândul adolescenților”, remarcau psihoterapeuții Hal Arkowitz și Scott O. Lilienfeld în studiul „Adevăruri și mituri despre sănătatea mentală” (Editura Lifestyle, 2024).
Prelegeri ținute de polițiști
Cel mai promovat program nord-american de prevenție a abuzului de substanțe la adolescenți se cheamă Educația pentru Rezistența la Abuzul de Droguri, cunoscut și prin acronimul D.A.R.E. Creat în 1983 de Departamentul de Poliție din Los Angeles, D.A.R.E. presupune ca polițiști îmbrăcați în uniforme să meargă în școli pentru a-i avertiza pe elevi cu privire la pericolele consumului de droguri și pentru a le aduce la cunoștință plusurile unui mod de viață lipsit de droguri. În cele mai multe cazuri, ofițerii fac acest lucru o dată pe săptămână, timp de 45-60 de minute, pe parcursul mai multor luni. D.A.R.E. este un program extrem de popular; conform paginii de internet a programului, acesta a fost introdus în 75% dintre inspectoratele școlare din Statele Unite și în 52 de țări. Până și în România s-au încercat și încă se află în derulare anumite programe de prevenire și combatere a consumului de substanțe interzise în școli.
Propagandă gălăgioasă
În multe comunități din Statele Unite, de pildă, abțibildurile, tricourile și mașinile de poliție inscripționate cu cuvântul D.A.R.E. au devenit accesorii obișnuite. Efecte palpabile? „În ciuda acestei propagande gălăgioase, datele indică faptul că programul face prea puțin sau nimic pentru a combate consumul de substanțe la tineri. O metaanaliză (o revizuire matematică) din 2009, realizată pe 20 de studii controlate de către statisticienii Wei Pan, care lucra atunci la Universitatea din Cincinnati, și Haiyan Bai, de la Universitatea Central Florida, a arătat că adolescenții înscriși în acest program prezintă aceeași probabilitate de a consuma droguri ca și cei care nu au beneficiat de nicio intervenție de acest tip”, au evidențiat psihoterapeuții Hal Arkowitz și Scott O. Lilienfeld.
Comportamentele normative sunt cheia
Câteva indicii cu privire la deficiențele acestor programe vin de la psihologa Pim Cuijpers de la Institutul de Sănătate Mentală și Dependențe din Utrecht/Olanda. Într-o sinteză a 30 de studii publicate în anul 2002, ea a încercat să identifice elementele comune pentru programele de succes. Cuijpers a demonstrat că cele mai eficiente programe presupun interacțiuni substanțiale între instructori și studenți. „Ele îi învață pe elevi abilități sociale de care au nevoie ca să refuze drogurile și le oferă oportunități de a practica aceste abilități alături de alți elevi - de exemplu, îi implică pe elevi în jocuri de rol axate pe conversații legate de droguri, în timp ce instructorii îi învață ce să zică și ce să facă. De asemenea - au completat cei doi psihoterapeuți -, programele care funcționează iau în seamă comportamentele normative: aceste programe îi ajută pe elevi să conștientizează că, în realitate, consumul de substanțe ilicite nu este atât de frecvent și încearcă astfel să contracareze concepția eronată că abstinența de la droguri ar face din respectiva persoană un ciudat”.
Timpul din siajul succesului
„Aceste concluzii - au urmat psihoterapeuții Hal Arkowitz și Scott O. Lilienfeld - au fost fundamentate în anul 2011 de epidemiologa Melissa Stigler, de la Școala de Sănătate Publică de la Universitatea Texas, și de colegii ei, într-o revizuire a studiilor privind programele de prevenție a abuzului de substanțe. S-a observat astfel că programele care se desfășoară în mai multe ședințe - ideal, pe parcursul mai multor ani - obțin rezultate deosebit de eficiente, probabil pentru că le oferă elevilor lecții care sunt repetate pe parcursul timpului, pe măsură ce copiii se maturizează și se confruntă cu medii diferite. Programului D.A.R.E. și altora asemănătoare le lipsesc unele dintre aceste elemente-cheie. În mod tipic, acesta durează doar câteva luni în loc de câțiva ani. Mai mult, le oferă elevilor puține oportunități de a exersa cum să refuze o ofertă de a consuma droguri”.
„Nu” între copii
Aproape de final: „S-a observat deci că programele pur educaționale, care presupun o angajare foarte mică sau nulă în interacțiuni sociale directe cu alți elevi, sunt de obicei ineficiente. Este puțin probabil ca sfatul adresat participanților de a se apăra de droguri cu un simplu «nu» să producă efecte de durată, din cauză că multora le lipsesc abilitățile interpersonale necesare. Programele coordonate exclusiv de către adulți, cu puțină implicare din partea studenților în concepția și implementarea lor, par a fi relativ lipsite de succes, probabil din cauză că elevii nu exersează cum să le spună «nu» altor copii”.
„Metodele (de prevenire a consumului de droguri) care presupun interacțiuni sociale funcționează mai bine decât cele care pun accent pe educație”, Hal Arkowitz, psihoterapeut
„Este puțin probabil ca sfatul adresat participanților de a se apăra de droguri cu un simplu «nu» să producă efecte de durată, din cauză că multora le lipsesc abilitățile interpersonale necesare”, Scott O. Lilienfeld, psihoterapeut
Citește pe Antena3.ro
