Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Muriel R. Gillick profesor asociat in cadrul Departamentului de Prevenţie şi Ingrijire Ambulatorie la Harvard, articol al Project Syndicate
Muriel R. Gillick profesor asociat in cadrul Departamentului de Prevenţie şi Ingrijire Ambulatorie la Harvard, articol al Project Syndicate
In Statele Unite s-au creat o serie de dispute legate de legitimitatea dificilei operaţii pe cord, suferită anul trecut de doctorul american de 97 de ani Michael E. DeBakey. La 31 decembrie 2005, dr DeBakey a suferit un anevrism disecant de aortă, o afecţiune al cărei tratament l-a descoperit el insuşi. După ce a fost internat, DeBakey a semnat o declaraţie prin care işi informa medicii ce tratament medical să i se aplice dacă va ajunge in stadiul in care să nu se mai poată exprima. El a subliniat că nu vrea sub nici o formă să sufere o operaţie majoră. In cele din urmă, starea lui DeBakey s-a agravat, iar unica soluţie pentru a-l ţine in viaţă era operaţia. In acel moment, soţia acestuia a cerut ca intervenţia să aibă loc, indiferent de recomandările anterioare ale soţului ei. Medicii au fost de acord, operaţia a avut succes, iar DeBakey s-a recuperat şi in prezent se simte bine, in ciuda vărstei sale inaintate, de 98 de ani.
Comentariile negative pe marginea acestei operaţii nu au intărziat să apară. A fost pus in discuţie unul dintre principiile de bază ale eticii medicale: dreptul pacientului de a lua o decizie in ceea ce priveşte viitorul său, drept pe care chirurgii nu il pot incălca. A trece peste dorinţele pacientului, enunţate inainte de a-şi pierde starea de conştienţă, inseamnă a viola autonomia acestuia. Multe din discuţiile aprinse pe această temă au fost centrate pe intrebarea dacă etica medicală permite incălcarea cerinţei pacientului chiar şi de către
membrii familiei.
Citește pe Antena3.ro
A fost omisă insă intrebarea: este corect să realizezi o operaţie extrem de dificilă, periculoasă şi, de ce nu, scumpă, unei persoane de 97 de ani?
Intervenţia suferită de dr DeBakey a implicat mai intăi un by-pass cardiac, apoi deschiderea aortei, artera care transportă sănge de la inimă către cele mai importante organe. Apoi, partea afectată din aortă a fost inlocuită cu o grefă sintetică.
Riscurile unei astfel de intervenţii sunt mari: dintr-un grup de pacienţi in vărstă care au suferit această operaţie, dintre care cel mai bătrăn avea 77 de ani, 18% au decedat in primele zile după intervenţie. Mai mult, dacă un pacient a supravieţuit operaţiei, el nu şi-a reluat viaţa aşa cum era inainte intr-un timp scurt. Pacientul a suportat o internare prelungită, conectarea la aparate, complicaţii multiple şi multă suferinţă.
SOLUŢIE. DeBakey a fost internat 3 luni, timp in care nu a putut să vorbească sau să mănănce, să se ridice din pat sau să interacţioneze cu ceilalţi. Costurile spitalizării au depăşit 1 milion de dolari. DeBakey este unul dintre cazurile fericite: a supravieţuit şi s-a recuperat. Problema o constituie insă procentul ridicat al celor care cu ajutorul operaţiei işi prelungesc viaţa cu doar căteva săptămăni. Este corect ca 99 sau poate 999 de persoane să sufere luni de zile doar pentru a muri din cauza complicaţiilor operaţiei, cu speranţa că măcar unul dintre ei va supravieţui? Soluţia este mai degrabă ca statul să le asigure bătrănilor ingrijirea de care au nevoie in casele de bătrăni şi să gestioneze corect situaţia bolnavilor cronici, fără să se apeleze neapărat la ultimele descoperiri din tehnologia medicală.
