x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Frumos si sanatos Cum alegem săpunul potrivit

Cum alegem săpunul potrivit

de Georgeta Licsandru    |    12 Feb 2008   •   00:00

Săpunul antibacterian împiedică dezvoltarea bacteriilor la nivelul pielii – ne promit reclamele pe care le vedem zilnic la tv. Cât este mit şi cât este adevăr în aceste afirmaţii?

Săpunul antibacterian împiedică dezvoltarea bacteriilor la nivelul pielii – ne promit reclamele pe care le vedem zilnic la tv. Cât este mit şi cât este adevăr în aceste afirmaţii? Un studiu efectuat la Universitatea Michigan (SUA) arată că săpunul antibacterian nu este atât de util pe cât ar părea la prima vedere. Potrivit specialiştilor, săpunul antibacterian distruge 90% din bacteriile patogene de la suprafaţa pielii. În acelaşi timp însă omoară şi flora saprofită, cea care ne protejează de boli. Din acest motiv, săpunul antibacterian trebuie folosit cu prudenţă, nu avem voie să abuzăm de el.

 

 

Substanţe antibacteriene                                                                                                                                                                                

 

Dermatologii atrag atenţia în primul rând asupra triclosanului, unul dintre ingredientele săpunurilor antibacteriene. Triclosanul este o substanţă cu efect antiseptic, care are un dezavantaj major. Dacă săpunul cu triclosan este folosit frecvent, bacteriile devin rezistente la această substanţă. Acestea nu mai reacţionează la substanţa dezinfectantă, astfel încât săpunul nu mai are acţiune antibacteriană. De asemenea, printre ingredientele săpunurilor se numără lauril-sulfatul de sodiu, un solvent care distruge bariera protectoare a pielii. Cercetătorii americani spun că o persoană adultă, care are un pH normal al pielii, poate să menţină săpunul în contact cu pielea 10-15 secunde. După ce ne-am spălat cu acest săpun, stratul protector al pielii se reface într-o oră. În cazul persoanelor care au pielea uscată însă, săpunul poate provoca deshidratare excesivă, iritaţii şi mâncărimi ale pielii. Săpunurile, şampoanele sau gelurile de duş cu

lauri­l-sulfat de sodiu degresează puternic pielea şi  în acelaşi timp favorizează pătrunderea substanţelor toxice. Odată pătrunse în piele, acestea ajung în microcapilarele sangvine, în vasele limfatice şi apoi în torentul sangvin, care le răspândeşte peste tot – în creier, ficat, rinichi, muşchi, grăsime.

 

Ingrediente naturale

Soluţii există! Trebuie doar să alegem săpunurile cu ingrediente naturale, ne sfătuiesc dermatologii. Acestea conţin glicerină, uleiuri volatile, ierburi naturale, care menţin supleţea pielii şi previn deshidratarea acesteia. Printre cele mai bune ingrediente naturale prietene cu pielea noastră se numără mierea, vanilia, gălbenelele, uleiul de măsline, untul de cacao, avocado, uleiul de jojoba, uleiul de morcovi. Săpunul cu miere hidratează pielea, fiind tole­rat foarte bine de toate tipurile de ten. Săpunul cu ulei de morcovi asigură curăţarea delicată a tenului şi împrospătarea pielii obosite.

 

 

CEARĂ DE ALBINE. Printre ingredientele naturale ale săpunurilor se numără ceara de albine. Săpunurile care conţin ceară de albine se potrivesc oricărui tip de piele. Acestea asigură hidratare intensă, elasticitatea pielii, au rol revitalizant şi acţiune antirid. De asemenea, ceara conţine vitamina A, care contribuie la menţinerea supleţii pielii şi la înlăturarea petelor care apar din cauza vârstei. Ceara este un excelent suport pentru substanţele care menţin umiditatea la nivelul pielii.

×
Subiecte în articol: pielii cosmetica săpunul