Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România este a doua ţară producătoare de miere şi produse apicole din Europa, după Spania. Statut care atrage şi nenumărate controverse legate de calitatea mierii şi posibilitpţile de falsificare a acesteia. Cum puteţi evita un produs contrafăcut, dar, mai ales, care sunt pericolele consumului de miere cu adaosuri?
Suntem în topul marilor producători de miere, dar nu consumăm aproape deloc acest produs. Cifrele arată un consum mediu anual pe cap de locuitor mai mic de 500 de grame. Chiar şi aşa, suspiciunile privind existenţa unor produse contrafăcute pe piaţă sunt tot mai mari, de la an la an. Acest lucru reiese şi din creşterea alarmantă a importurilor de siropuri de zahăr, care nu au nimic în comun cu mierea. Ce trebuie totuşi să ştii când te hotărăşti să adaugi în coşul de cumpărături acest produs?
Prin Programul Naţional Apicol, care se derulează cu fonduri europene, apicultorilor li se decontează analizele de bază pentru mierea pe care o comercializează, în piaţă sau la colţul străzii. Prin urmare, nu este un efort financiar să deţină asupra lor un buletin de analiză certificat, pe de o parte sanitar-veterinar (din partea unui laborator autorizat) şi, pe de altă parte, din punct de vedere al calităţii care atestă autenticitatea mierii. Aşadar, dacă vrei să fii sigur că producătorul este serios, îi poţi cere actele doveditoare. Şi Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură poate da avizul prin laboratorul acreditat RENAR conform standardului ISO 17025, dar avizele sunt date, de obicei, de Direcţia Sanitar-Veterinară locală care dispune de laborator la nivel judeţean. „Laboratorul poate certifica dacă o miere a fost falsificată sau are adaosuri de falsificare, dacă a fost păstrată prea mult timp sau dacă a fost supraîncălzită”, explică Cristina Mateescu, director general al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură.
Şi metode mai subtile
La procedeele de mai sus se adaugă unele considerate indirecte, dar la fel de periculoase. Aceasta constau în hrănirea albinelor cu zahăr, sirop invertit, siropuri de porumb, glucoză. În aceste condiţii, albina elaborează o miere care, în mare parte, nu provine din polen sau secreţii ale plantelor, neavând valoarea biologică a mierii naturale.
„Există perioade şi trebuie să acceptăm că natura nu oferă întotdeauna albinelor hrană cu generozitate şi, în astfel de situaţii, albinele riscă să moară de foame. Atunci apicultorii le hrănesc cu un sirop izomer de glucoză şi fructoză obţinut din zahăr, dar ele nu trebuie hrănite în exclusivitate astfel”, spune Cristina Mateescu.
Citeste AICI despre Proba apei reci
Citeste si
Mierea devine toxica daca este adaugata in ceai fierbinte
Trateaza hipertensiunea si colesterolul cu plante
Opt alimente care fac toamna mai usoara pentru organism
Potasiul, inamicul atacului cerebral şi al bolilor de inimă
7 alimente care te ajuta sa slabesti
