Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dr. David Della Morte Canosci, autorul lucrării Lupta contra timpului. Algoritmul longevității… (Editura Trei, 2025) a răspuns (și) acestei provocări: „Oamenii de ştiinţă din toată lumea au încercat, şi încă încearcă, să dea un răspuns la această întrebare. Studiile ştiinţifice efectuate pe modele celulare (in vitro) sau pe animale (in vivo), precum şi studiile clinice pe populaţii centenare, în special pe acelea rezidente în ceea ce se cheamă blue zones (blue zones sunt acele regiuni ale lumii în care numărul centenarilor este mai mare decât oriunde în altă parte), continuă să ne ofere răspunsuri contradictorii”.
Ponderi
Detaliat: „În primul rând, trebuie să facem o distincţie între patologiile rezultate din modificări clare ale genelor prezente în moștenirea genetică pe care am dobândit-o de la părinții noștri sau care apar «de novo» din cauza mutațiilor şi acele patologii care, în schimb, apar din cauza unei interacțiuni între genele noastre și factorii de mediu (stilul de viață, alimentația, medicamentele etc.). În ambele cazuri, genetica are o pondere diferită: în primul caz, defectul este aproape în întregime genetic, prin urmare ponderea zestrei genetice este decisivă, în timp ce în al doilea caz contribuie și un factor de mediu, iar tot ce putem face este să detectăm dacă avem o predispoziţie genetică la boală. Patologiile care combină factorii genetici și de mediu sunt cele asupra cărora putem să avem un impact semnificativ prin alegerile pe care le facem de-a lungul vieții, deoarece este posibil să modificăm activarea și exprimarea unei gene fără a-i altera structura, ci modificând mediul”.
Nuanțe
Un exemplu concret: „Un copil cu ambii părinţi obezi are o probabilitate mai mare de a dezvolta, la rândul său, obezitate, faţă de un copil ai cărui părinţi au o greutate normală, din cauza predispoziţiei genetice pe care ambii părinţi i-au transmis-o. Acest risc creşte dacă respectivul copil trăieşte într-un mediu în care se consumă din plin alimente grase, cu zaharuri, procesate şi dacă toate acestea se combină cu un stil de viaţă sedentar. Aşadar, pe lângă predispoziţia genetică, copilul suferă şi impactul fundamental al mediului înconjurător şi al alegerilor negative cu privire la stilul lui de viaţă. Dar în timp ce predispoziţia genetică este un factor nemodificabil, stilul de viaţă este un factor într-o măsură foarte mare modificabil prin propria noastră voinţă. Este dovedit ştiinţific: cu cât copilul va adopta mai devreme un stil de viaţă sănătos - o dietă benefică şi variată care să-i procure organismului toţi micro şi macronutrienţii necesari, astfel încât să poată funcţiona fără calorii în exces -, cu atât mai mare va fi efectul de prevenţie a obezităţii şi a bolilor asociate acesteia, precum diabetul şi bolile cardio şi cerebrovasculare, în ciuda predispoziţiei genetice”.
Influențe
În trena subiectului: „Genetica trebuie să ne ajute în a ne căuta şi a ne identifica punctele forte şi pe cele slabe, cu scopul de a putea acţiona cu discernământ asupra acestora din urmă. Longevitatea include multiple dinamici, atât biologice, cât şi determinate de mediu, de aceea e un proces plurifactorial, care implică o mare cantitate de gene diferite. Din acest motiv, dezbaterea privitoare la ponderea geneticii în determinarea duratei vieţii este în continuare mai mult decât deschisă. Numeroși oameni de știință sunt de acord cu privire la un anumit impact, variind între 15% și 30%. Cu toate acestea un studiu important, realizat în 2018 plecând de la analizele genetice a milioane de pacienţi care au trăit între 1800 şi 1900, a demonstrat cum structura ereditară a avut, per total, o influenţă de aproximativ 10% asupra longevităţii, în cazul subiecţilor neînrudiţi. În cazul rudelor de sânge, în schimb, genetica a influențat speranța de viață cu până la 20% în cazul fraților, surorilor sau verilor primari de același sex, scăzând la 15% dacă aceştia erau de sex opus”.
Ștafete
Concluzia: „Putem spune, așadar, că zestrea genetică, la începutul călătoriei noastre, are o greutate relativ mică, dar totuşi importantă. Ne-a fost transmisă de la individ la individ de strămoșii noștri și nu știm dacă odată cu trecerea timpului a devenit mai ușoară sau mai grea, datorită meritelor sau din cauza viciilor acestor strămoși ai noștri. Cu siguranță, pe parcursul trecerilor de la o generaţie la alta, greutatea acestei zestre s-a schimbat. Noi trebuie doar să fim atenți la ce adăugăm, pentru ca apoi s-o trecem, în cel mai bun mod cu putinţă, pe umerii copiilor noștri”.
„Genetica trebuie să ne ajute în a ne căuta şi a ne identifica punctele forte şi pe cele slabe, cu scopul de a putea acţiona cu discernământ asupra acestora din urmă”, Dr. David Della Morte Canosci
„Longevitatea include multiple dinamici, atât biologice, cât şi determinate de mediu, de aceea e un proces plurifactorial, care implică o mare cantitate de gene diferite”, Dr. David Della Morte Canosci
Citește pe Antena3.ro
