Accidentul vascular cerebral este un fenomen imposibil de ignorat, din cauza frecventei si urmarilor sale grave: moarte, invaliditate, perioade lungi si dificile de recuperare. Pe plan mondial, acesta reprezinta una dintre primele cauze de mortalitate si principala cauza de invaliditate, anual fiind inregistrate 15 milioane de astfel de imbolnaviri, soldate cu 5 milioane de decese si 5 milioane de cazuri de invaliditate. Asta inseamna ca, in lume, unul din zece decese sunt cauzate de accidentele vasculare cerebrale. De exemplu, in SUA, anual, la o populatie de aproximativ 300 milioane de locuitori apar circa 800.000 de cazuri, dintre care 600.000 de pacienti sunt la primul eveniment de acest fel, iar restul au mai trecut printr-un accident vascular, in timp ce numarul deceselor se ridica la 140.000. Cu alte cuvinte, la 40 de secunde se produce un accident vascular, iar la patru minute un deces din aceasta cauza. Si daca aceste statistici par ingrijoratoare, ei bine, se pare ca numarul accidentelor vasculare este, de fapt, mult mai mare! Intr-adevar, in afara de accidentul vascular tipic - ischemic sau hemoragic -, cu manifestarile neurologice cunoscute (paralizii,tulburari de vorbire sau de vedere, dureri puternice de cap) sau de atacul ischemic tranzitor (in care simptomele neurologice dispar in cateva minute, maximum 60 de minute), exista si accidentul vascular silentios. Acesta se produce prin acelasi mecanism ischemic, dar in acest caz nu exista nici un fel de simptome si pacientul nu stie ca a suferit un accident vascular, insa la un examen RMN apar zone ,,moarte', de mici dimensiuni, situate in regiuni din creier care nu controleaza functii vitale. Insa, prin repetarea lor, acestea pot duce la tulburari de memorie, de comportament sau de miscare. Se pare ca acestea sunt de 14 ori mai numeroase decat accidentele vasculare manifeste si ca 10% din populatia pana la 70 de ani, care nu a suferit un accident vascular clasic, a avut, de fapt, cel putin un accident vascular silentios.
Cum ne putem feri de o astfel de afectiune fara nici un fel de semne vizibile? Ei bine, cunoscand factorii de risc si modalitatile de prevenire , care sunt identice cu cele ale dramaticului accident vascular! Pentru ca exista o veste buna: 80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite!
Exista fireste cativa factori care nu pot fi controlati. Astfel, desi accidentul vascular cerebral poate fi intalnit in orice decada a vietii si acest lucru trebuie subliniat, totusi el este mai frecvent odata cu inaintarea in varsta, dupa 55 de ani si mai ales dupa 65 de ani. Este mai raspandit la barbati, dar are o mortalitate ceva mai mare la femei. Se intalneste mai des la persoanele care prezinta astfel de cazuri in familie: parinti, bunici, frati. Ceilalti factori de risc sunt insa in mare masura prevenibili si tratabili, unii dintre ei tinand de patologia individuala, altii de obiceiuri nesanatoase.
Principalul factor de risc in accidentul vascular este hipertensiunea arteriala. Aceasta creste de 4-6 ori posibilitatea producerii unui astfel de eveniment. De aceea este important ca tensiunea arteriala sa fie controlata periodic de la varste tinere, iar in cazul depistarii hipertensiunii arteriale trebuie urmat cu strictete tratamentul si regimul alimentar prescris. Atentie! Valorile tensionale normale sunt cele sub 120/80 mm Hg, cele situate intre 120 si 139 mmHg maxima si intre 80 si 89 mm Hg minima sunt incadrate ca prehipertensiune, iar cele peste 140/90 mm Hg hipertensiune arteriala. Diabetul zaharat creste, de asemenea, de 3-4 ori riscul de accident vascular, iar acesta se poate asocia deseori cu hipertensiunea arteriala. Un alt factor de risc este reprezentat de valorile crescute ale colesterolului si trigliceridelor in sange. Existenta unui alt accident vascular in antecedente sau a unui atac ischemic tranzitor creste pana la de 10 ori riscul producerii unui accident vascular cerebral. Ateroscleroza si prezenta unei boli cardiovasculare (fibrilatie atriala, afectiuni sau proteze valvulare, cardiopatie ischemica, cardiomiopatie dilatativa, insuficienta cardiaca) reprezinta alti factori de risc. La acestea se adauga fumatul, obezitatea (in special cea abdominala), inactivitatea, consumul exagerat de alcool. O mentiune speciala trebuie facuta asupra riscului asocierii fumatului si contraceptivelor orale, in special la femeile peste 35 de ani.