Atacaţi gripa şi guturaiul

Răceala sau guturaiul este o viroză cauzată de o multitudine de virusuri (specialiştii au identificat până în prezent peste 200), de aceea este dificil, dacă nu chiar imposibil de obţinut un vaccin care să ne ofere protecţie împotriva lor. Un adult poate răci de două-trei ori pe an, iar un copil chiar de şase-şapte ori pe an, însă chiar şi în aceste condiţii răcelile nu sunt periculoase. Simptomele specifice răcelii se instalează treptat: nas înfundat, secreţii nazale apoase şi abundente, strănut, tuse seacă, iritativă. Dacă apare, febra nu depăşeşte niciodată 39 de grade Celsius. Guturaiul se răspândeşte prin tuse şi strănut. Şi pentru că nu există un vaccin care să ne protejeze împotriva guturaiului, singura modalitate prin care putem să-l prevenim este evitarea contactului cu persoanele bolnave. Dacă suntem bolnavi, este important să îi protejăm pe ceilalţi: să strănutăm în batistă şi să păstrăm o igienă riguroasă a mâinilor.

Debut sever
Gripa este şi ea o formă de viroză, însă provocată de virusurile gripale, care pot fi extrem de agresive. Simptomele ei sunt mai severe: debutează brusc şi violent, cu febră 39-40 de grade Celsius, dureri musculare şi articulare, dureri ale globilor oculari, dureri în piept, oboseală persistentă şi stare generală alterată. Bolnavul are senzaţia că ar fi fost "bătut", întrucât mai gravă decât afectarea respiratorie este cea sistemică. Gripa, spre deosebire de răceală, ne poate pune la pat câteva zile. Virusurile gripale se răspândesc, ca şi în cazul răcelii, prin tuse şi strănut, însă sunt mai contagioase decât virusurile care produc răceala.
Complicaţiile care pot surveni în cazul gripei sunt mult mai accentuate decât în răceli. Pot apărea suprainfecţii bacteriene, pneumonii, infecţii la nivelul muşchiului cardiac. Persoanele cu risc crescut de a dezvolta asemenea complicaţii sunt vârstnicii, copiii, dar şi adulţii care suferă de unele boli cronice precum cele pulmonare (astm), cardiovasculare, metabolice (diabet zaharat), renale. La copii, după ce simptomele gripale au dispărut, pot apărea infecţii secundare de tipul rinitelor, sinuzitelor, bronşitelor sau otitelor.

Tratament

Tratamentul răcelii şi gripei are în vedere ameliorarea simptomelor şi nu vindecarea bolii. Pentru că ambele sunt provocate de virusuri, şi nu de bacterii, antibioticele nu au nici un efect. Fiindcă şi simptomele gripei şi răcelii sunt asemănătoare, tratamentul are şi el elemente comune: antitermice pentru scăderea febrei, analgezice pentru calmarea durerilor de cap, antitusive, decongestionante nazale, repaus la pat, aport crescut de lichide. Dacă după câteva zile de tratament la domiciliu simptomele nu se ameliorează trebuie să ne adresăm medicului de familie.

Virusuri, tulpini, vaccinuri

În ţara noastră a intrat deja în acţiune sistemul de supraveghere a cazurilor de infecţii respiratorii la nivel naţional. Ministerul Sănătăţii demarează campania de vaccinare gratuită după 15 octombrie. Este planificată imunizarea a aproximativ 3.100.000 de persoane, în special copii şi vârstnici cu suferinţă cronică.
Directorul Centrului Naţional de Referinţă pentru Gripă (CNRG), medicul Viorel Alexandrescu, precizează că, încă din luna februarie 2008, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat noua formulă a vaccinului antigripal pentru sezonul 2008-2009.
"Este un vaccin total nou, în care toate cele trei tulpini sunt diferite de cele existente în produsul din sezonul 2007-2008. Adică toate cele trei tulpini sunt noi", a explicat medicul. Noul vaccin are formula A/Brisbane/59/2007 (H1N1), A/Brisbane/10/2007 (H3N2) şi B/Florida/4/2006. Potrivit directorului CNRG, două dintre cele trei tulpini, respectiv H1N1 şi B, au mai circulat. Mai puţin întâlnită în sezonul trecut este H3N2. "Nu putem face o prognoză a ceea ce va circula. Nu putem face nici o previziune asupra tipului de virus, nici a subtipului, nici dacă vor fi epidemii, nimic. Singura acţiune vizează supravegherea, vaccinarea populaţiei la risc şi tratarea corectă a bolii", a mai spus medicul.
Doctorul Viorel Alexandrescu avertizează că virusul nou apărut anul trecut a circulat în emisfera sudică, în Australia, Noua Zeelandă, Brazilia, Chile şi a evoluat în focare, nu epidemii extinse.
Celelalte tulpini (H1N1 şi B) au circulat fără a fi dominante în sezonul precedent. Tulpina B a circulat în România, cam spre finalul sezonului 2007-2008, deci o parte a populaţiei este cât de cât protejată. Cealaltă H1N1 din sezonul trecut (Solomon) nu proteja faţă de virusul circulant acum, de aceea a fost schimbată (cu Brisbane), a explicat specialistul.
În prima decadă a lunii octombrie vor fi livrate în teritoriu şi de acolo la medicii de familie dozele de vaccin pentru persoanele cu risc, care vor fi vaccinate gratuit. Este vorba de persoanele cu boli cronice, cardiovasculare, pulmonare, diabet şi copiii expuşi la risc, dar şi persoanele care lucrează în sistemul de sănătate şi în instituţii de ocrotire socială.
Medicii de familie îşi vor informa pacienţii când trebuie să vină la vaccinarea gratuită. În aceste săptămâni ei au identificat persoanele expuse la risc şi au trimis autorităţilor de sănătate publică aceste liste care au fost centralizate la Centrul Naţional de Boli Transmisibile, pentru a avea certitudinea că vaccinurile ajung cu prioritate la persoanele cu risc, precizează doctorul Florentina Furtunescu, şeful Direcţiei de Asistenţă Publică din Ministerul Sănătăţii Publice.
Profesorul doctor Adrian Streinu Cercel "recomandă vaccinarea împotriva gripei, chiar dacă nu facem parte din grupul populaţiei la risc, adică dacă suntem sănătoşi. Astfel, prevenim gripa şi complicaţiile acesteia". Gradul de imunizare este între 50% şi 90%. Preşedintele Colegiului Farmaciştilor, profesorul doctor Dumitru Lupuleasa, ne confirmă lista vaccinurilor aflate în farmaciile noastre: Fluarix, Immugrip, Influvac, Vaxigrip, la preţul de aproximativ 30 RON.

Direct în plămâni

Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea Melbourne, publicat de presa britanică de specialitate, vaccinul antigripal administrat direct în plămâni determină un răspuns imunitar mai rapid şi mai puternic împotriva virusului gripal. Rezultatele studiilor efectuate pe animale arată că o doză mică de vaccin antigripal administrată direct în plămâni a protejat mai bine împotriva gripei decât o doză mai mare injectată după metoda standard, intramuscular.
Potrivit studiilor cercetătorilor australieni, vaccinul antigripal administrat prin noua metodă a produs de o mie de ori mai mulţi anticorpi în plămâni, decât vaccinul injectat standard. Anticorpii produşi în sânge şi plămâni au blocat virusul, demonstrând astfel eficienţa vaccinului. Generarea unei cantităţi atât de mari de anticorpi ar putea însemna reducerea răspândirii virusului gripal, prin neutralizarea acestuia înainte de a fi transmis de persoana infectată.

Vine toamna. Vin gripa şi guturaiul. Contra lor cea mai bună strategie este atacul. Doar că mulţi dintre noi avem probleme în a deosebi răceala de gripă, cea care poate crea complicaţii serioase uneori. Nasul înfundat, secreţiile nazale, tusea, febra sunt pentru unii simptomele răcelii, pentru alţii ale gripei. Între cele două boli respiratorii există însă câteva diferenţe clare, date de simptome.

Simptome specifice în răceală şi gripă

Simptome   Răceală/Guturai   Gripă

Tuse   seacă, iritativă   puternică
Strănut   frecvent   mai rar
Febră   uşoară sau absentă   mare, 39-40ŢC
Frisoane   moderate   puternice
Secreţii nazale   abundente, apoase   moderate
Dureri musculare   uşoare   puternice
Dureri de cap   uşoare   puternice
Oboseală, epuizare   moderată   intensă
Apariţia simptomelor   treptată   bruscă
Durată de vindecare   8-10 zile   5-7 zile

Ştiaţi că

- Răceala comună este cea mai frecventă boală acută. Un adult răceşte de două-trei ori pe an, iar un şcolar de şapte, până la zece ori pe an, ceea ce înseamnă că aproape trei ani din viaţă tuşim şi strănutăm.
- Peste un sfert dintre răceli sunt cauzate de virusuri necunoscute.
- Pandemiile de gripă afectează zone extinse ale globului, apar la fiecare 10-20 de ani şi pot afecta până la 50% din populaţie. Cele mai multe pandemii au fost declanşate de virusul gripal A, care suferă mutaţii majore şi se răspândeşte foarte rapid.
- Prima descriere a simptomatologiei asociate acestei afecţiuni îi aparţine lui Hipocrate şi datează din anul 412 î. Ch.

GRAVIDE. Mai multe studii au demonstrat că vaccinul antigripal administrat gravidelor în ultimul trimestru de sarcină protejează nou-născuţii împotriva gripei. Potrivit specialiştilor, prevalenţa gripei în rândul bebeluşilor se reduce cu 63% dacă mamele au fost vaccinate în timpul sarcinii. Vaccinul antigripal nu este recomandat copiilor mai mici de şase luni, aşa încât aceasta ar putea fi singura modalitate de a preveni apariţia gripei în primele luni de viaţă. Rezultatele acestor studii au încurajat autorităţile medicale din Marea Britanie să implementeze un program naţional de vaccinare a gravidelor, începând cu anul 2009.