Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pierde omul apa din organism de parcă a devenit făntănă arteziană. Şi, colac peste pupăză, in anotimpul călduros, deshidratarea se amplifică şi prin bolile diareice, apărute ca urmare a toxiinfecţiilor alimentare. Vara, căte o bacterie nebună produce in măncare o toxină ce provoacă diaree, ce-l trimite pe om de căteva ori pe zi la toaletă. Cum ajunge această bacterie să lucreze impotriva tubului nostru digestiv, făcănd ca mersul apei in intestin nu doar să se deterioreze, ci să devină chiar invers decăt circuitul normal? In primul rănd, omul inghite mai uşor bacterii odată cu alimentele care se aciuiesc in sistemul digestiv şi provoacă diaree, crampe, febră. Cum apar scaunele apoase? In toxiinfecţiile alimentare se schimbă sensul de circulaţie al apei. Nu mai trece apa din intestin in vasele de sănge, cum este normal, ci invers, căci bacteriile ticăloase schimbă macazul şi apa trece de la vasele de sănge in intestin provocănd scaune apoase, diareice. Dar bacteriile pătrund şi direct, prin măna murdară, in aşa-zisul circuit fecal - oral. După ce a explicat toate acestea, profesor doctor Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului de Boli Infecţioase "M. Balş", atrage atenţia că mai expuşi sunt cei ce iau medicamente pentru reducerea acidului clorhidric din stomac. Terapia cu aceste medicamente de impuţinare a acidului clorhidric din stomac anulează prima barieră care este acidul clorhidric, barieră ce normal se opune agresiunii bacteriilor. Aşa că bacteriile pot ajunge in colon, produc dizenterie cu dureri de burtă, cu scaune cu mucus, puroi şi sănge, aproape fără materii fecale. Omul este chinuit de 20-30 de scaune mici pe zi. In astfel de situaţii omul trebuie să se hidrateze urgent, să bea nu numai lichide multe, ci să inghită şi săruri care se pierd şi ele prin scaunele diareice. Şi, oricum, primul drum trebuie să fie spre spital.
Citește pe Antena3.ro
