Este un lucru stiut, majoritatea barbatilor acorda mai putina atentie propriei sanatati. Din fericire, altii s-au gandit la acest aspect si, astfel, din 2002 exista un eveniment anual, o Saptamana Internationala a Sanatatii, care le este dedicata.
Pe toate meridianele si indiferent de intervalul de varsta studiat, barbatii au o durata medie a vietii cu cativa ani mai mica decat femeile, o rata de imbolnavire si mortalitate mai ridicata privind primele zece cauze importante de deces: boli cardiovasculare, cancer, traumatisme, infectii, bronhopneumonie cronica obstructiva etc. Concura la asta anumite particularitati genetice, metabolice, hormonale, inca insuficient elucidate, dar si factori comportamentali. Astfel, barbatii au in general un stil de viata mai dezordonat, sunt mai expusi unor vicii ca fumatul, consumul de alcool, drogurile, precum si infectiilor transmise pe cale sexuala, rezultat al unor legaturi intamplatoare. De asemenea, barbatii acorda o atentie mai mica igienei si alimentatiei sanatoase si se prezinta mai greu la medic pentru controalele periodice, dar si in cazul aparitiei simptomelor unor maladii.
De exemplu, la barbati, afectiunile cardiovasculare apar cu 10-15 ani mai devreme decat la femei, procesul de ateroscleroza fiind mai accelerat decat la acestea (la care se manifesta efectul protector al estrogenului) si dezvolta des forme mai grave de boala. In consecinta, ei sufera mai frecvent de cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, arteriopatii periferice, cu toate complicatiile lor de temut. Mai grav, deseori ei nici nu prezinta semne de boala cardiaca, un incident grav ca infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau moartea subita putand fi primul eveniment in acest sens. Unele dintre aceste neplaceri ar putea fi evitate insa daca reprezentantii sexului tare s-ar prezenta periodic la medicul de familie si ar face investigatiile de rutina.
Afectiunile canceroase reprezinta a doua cauza de mortalitate masculina, cele mai frecvente neoplazii intalnite fiind cancerul colorectal, pulmonar, gastric, prostatic, dar si cancerul de piele, pancreatic, leucemiile si limfoamele.
Cateva investigatii sunt esentiale. Desigur, fiecare ar trebui sa se prezinte, chiar daca nu are simptome, la medicul de familie pentru controlul periodic, efectuand si investigatiile pe care acesta le indica. Oricum, tensiunea arteriala ar trebui masurata cel putin o data pe an, incepand cu varsta de 18 ani. Colesterolemia ar trebuie determinata prima data incepand cu varsta de 35 de ani si repetata daca valorile sunt crescute sau la limita superioara. Apoi, colesterolemia trebuie verificata o data la doi ani la varste intre 40 si 50 de ani si anual dupa aceasta varsta.
Glicemia ar trebui determinata cel putin o data la trei ani pana la 40 de ani, apoi o data la doi ani pana la 50 de ani si, anual, peste 50 de ani. O electrocardiograma – EKG (investigatie care inregistreaza activitatea electrica a inimii), ar trebui obligatoriu facuta la 40 ani, repetata dupa patru ani si apoi o data la doi ani dupa implinirea varstei de 50 de ani (daca nu exista alte indicatii). De asemenea, la 40 de ani ar trebui facut un control oftalmologic cu determinarea tensiunii oculare (pentru a surprinde debutul unui glaucom), repetat la cinci ani daca nu exista probleme.
Dupa implinirea varstei de 50 de ani este important sa se ia masuri pentru depistarea precoce a cancerului colorectal. Cel mai eficient examen ar fi o colonoscopie (repetata la zece ani) sau rectosigmoidoscopie (repetata la cinci ani), impreuna cu testul de sangerare oculta in scaun, care trebuie repetat anual. De asemenea, tot anual trebuie facut un tuseu rectal si determinarea PSA (antigen specific prostatic) in sange pentru depistarea cancerului de prostata.