Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Stiinta medicala demonstreaza azi ceea ce poetii afirma de secole: ca inima se poate imbolnavi (realmente, fizic) din cauza unor suferinte sufletesti! Cardiomiopatia de stres sau boala Takotsubo, supranumita si "Sindromul inimii frante", a fost descrisa la inceputul anilor ’90 si se refera la simptome clinice si chiar de laborator care mimeaza un infarct miocardic si care apar in urma unui stres emotional sau fizic. Spre deosebire de infarct insa, evolutia este reversibila, pacientii se simt mai bine dupa una-doua saptamani si se recupereaza in 2 luni. Afectiunea nu trebuie insa minimalizata! La prima vedere, nici medicii nu pot face diferenta intre cele doua maladii, asa ca trebuie oricum sa va prezentati rapid la spital dupa aparitia simptomelor. Pe de alta parte, spre deosebire de un atac de panica, ce poate mima de asemenea un infarct, in boala Takotsubo exista o suferinta cardiaca reala, chiar daca temporara si reversibila si ea trebuie tratata prin mijloace specifice. Pentru a complica si mai mult lucrurile, stresul poate cu adevarat sa precipite un infarct miocardic, dar numai daca exista modificarile fizice specifice (adica blocaje pe arterele inimii).
Maladia apare mai frecvent la femei, dupa menopauza, desi a fost descrisa si la femei mai tinere si la barbati. Se apreciaza ca 2% dintre persoanele internate cu suspiciunea de infarct miocardic prezinta de fapt aceasta afectiune, procentul fiind mai mare (5%-7%) pentru femei. Simptomele seamana cu cele ale unui infarct: durere toracica severa si prelungita (dureaza ore in sir), respiratie dificila, la care se adauga transpiratii, greata, varsaturi, palpitatii, scaderea tensiunii arteriale, slabiciune. Simptomele apar la cateva ore (pana la maximum 24-48 de ore) dupa un eveniment tulburator: pierderea unei persoane dragi, probleme legale sau financiare, conflicte interumane sau dificultati la serviciu, diagnosticarea unei boli grave etc. S-a descris insa instalarea afectiunii si dupa o petrecere-surpriza sau la stresul unor aparitii publice. De asemenea, se poate produce dupa accidente de masina, interventii chirurgicale, inrautatirea problemelor respiratorii din astmul bronsic sau BPCO (bronhopneumopatia cronica obstructiva). Nu se stie exact in ce fel stresul induce boala. Se presupune ca hormonii eliberati determina tulburari la nivelul microcirculatiei cordului. Ca urmare, se produc disfunctii ale ventriculului stang, cel ale carui contractii pompeaza sangele ce trebuie sa ajunge la toate organele.
In afara manifestarilor ingrijoratoare, pacientul prezinta modificari ale electrocardiogramei (EKG) si cresterea unor enzime cardiace in sange, care sugereaza de asemenea un infarct. Insa ecocardiograma indica modificari specifice ale miscarilor si aspectului ventriculului stang, iar angiografia coronara arata ca arterele sunt intr-o stare buna, fara a prezenta blocaje care pot fi responsabile de un infarct. Pacientul va primi un tratament si starea sa se va imbunatati de regula in una-doua saptamani. El va urma pentru 1-2 luni un tratament cu beta blocante si inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, eventual anxiolitice, prezentandu-se periodic la control.
Toate aceste informatii nu sunt menite sa abata atentia de la riscurile unui infarct miocardic! Nici bolnavul si, la inceput, nici chiar medicul nu pot face diferenta intre cele doua maladii. Este de retinut totusi insemnatatea controlului reactiei la stres (si gasirea unor metode individuale de a-l combate) si mai ales importanta sustinerii unei persoane apropiate cand se confrunta cu evenimente nefericite.
Citește pe Antena3.ro
