Când frigul scrie adeverinţe medicale

Anotimpul rece nu este o perioadă idilică petrecută la gura sobei, dar nici nu trebuie perceput exclusiv ca un timp al restricţiilor şi renunţărilor, al agravării maladiilor cronice sau apariţiei diverselor complicaţii. Cu atenţie şi înţelepciune putem gusta bucuriile acestui anotimp, aducând ajustări minore stilului nostru de viaţă.

Inima

Bolile cardiace (cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, accidentele vasculare, hipertensiunea arterială, insuficienţa cardiacă, afecţiuni congenitale ale inimii etc.) cunosc o adevărată recrudescenţă în timpul anotimpului rece, când înregistrează o morbiditate maximă şi cel mai mare număr de decese din timpul anului.
Pentru a lupta cu temperaturile scăzute, primul mecanism de apărare al organismului este vasoconstricţia, care creşte tensiunea arterială şi implicit amplifică efortul muşchiului cardiac. În plus, reducerea diametrului vascular se produce şi la nivelul arterelor coronare (care irigă inima), ceea ce scade oxigenarea cordului. Astfel,  inima este obligată să depună un efort mai mare cu un aport mai mic de oxigen, ceea ce determină apariţia durerilor anginoase specifice.
De asemenea, frigul produce creşterea vâscozităţii sângelui (agregarea hematiilor şi trombocitelor), ceea ce favorizează tromboza şi producerea accidentelor vasculare. Uneori, acestea nu apar imediat, ci după câteva ore sau chiar una-două zile de la expunerea la frig.
De asemenea, frigul determină, direct sau indirect, creşterea colesterolului, glicemiei şi factorilor de inflamaţie. La asta se adaugă pe de-o parte limitarea exerciţiului fizic obişnuit, atât de important pentru menţinerea sănătăţii, sau alteori, din contră, practicarea unor eforturi fizice intense (mersul pe zapadă, curăţarea zăpezii cu o lopată grea etc.), existând în plus şi tendinţa de a rezolva aceste probleme cât mai repede datorită micşorării zilei. În plus, infecţiile respiratorii, potenţial mai frecvente, cresc numărul complicaţiilor.

Plămânii

La nivel respirator, frigul determină bronhospasm (îngustarea reflexă a căilor respiratorii), uscarea căilor aeriene, creşterea vâscozităţii secreţiilor şi scăderea imunităţii locale. Un număr mare de infecţii virale şi bacteriene apar în această perioadă, dar se pare că ele nu sunt datorate în principal frigului, ci mai degrabă creşterii timpului petrecut în interior, contactului mai mare cu alţi oameni în spaţii închise, prost ventilate, formarea colectivităţilor de copii o dată cu începerea şcolii, acestea fiind tot atâtea elemente care favorizează infecţiile. Ele se răspândesc fie prin inhalarea de mici aerosoli ce conţin germenii împrăştiaţi prin respiraţie, tuse, strănut, fie atingând diferite obiecte pe care germenii
s-au depus şi ducând apoi mâna la nas sau gură. Infecţiile pot rămâne cantonate la nivel nazo-faringian sau se pot extinde, cuprinzând laringele, traheea, bronhiile, plămânul, sinusurile sau urechea. Infecţiile şi bronhospasmul, dar şi poluarea care este mai intensă în anotimpul rece (pentru că la sursele obişnuite se adaugă şi cea produsă de instalaţiile de încălzire) agravează simptomele caracteristice (tusea, dispneea) la bolnavii cu BPCO (bronhopneumopatie cronică obstructivă). La pacienţii cu astm bronşic, frigul poate declanşa o nouă criză. Tuturor acestor pacienţi li se recomandă să poarte căciulă şi fular, care să acopere nasul şi gura, să respire pe nas, pentru că în felul acesta aerul este parţial încălzit, şi să îşi administreze preventiv un bronhodilatator  cu 20-30 de minute înainte de a ieşi afară.

Articulaţiile

În mod subiectiv sau nu, afecţiunile reumatismale se agravează în anotimpul rece. Durerile şi senzaţia de "înţepenire" sunt mai puternice, probabil din cauza vasoconstricţiei şi contracturii muşchilor, ligamentelor şi tendoanelor, produse de frig.
Orice modificări de mediu sau metabolism pot creşte valorile glicemiei. În plus, infecţiile, schimbarea regimului alimentar, sedentarismul sunt alţi factori agravanţi. Determinaţi-vă cât mai des valorile glicemiei şi discutaţi cu medicul eventualele ajustări ale dozei de insulină. Hidrataţi-vă suficient şi îngrijiţi cu deosebire picioarele, care în această boală pot prezenta tulburări vasculare şi neurologice, ce vor fi agravate de frig.

Rinichii, pielea

Bolile renale cronice pot fi şi ele agravate în această perioadă, fie prin creşterea incidenţei infecţiilor rinichiului şi căilor urinare, fie prin creşterea tensiunii arteriale. Unele boli dermatologice pot fi înrăutăţite de temperaturile scăzute. În plus, poate apărea aşa-zisa urticarie afrigore, cu pete roşii, pruriginoase, în porţiunile tegumentare afectate de frig, care se intensifică de obicei la încălzirea zonei. În hipotiroidism poate fi necesară o creştere a dozelor hormonale administrate în sezonul rece, pentru a se reveni la dozele normale o dată cu venirea primăverii. În boala Parkinson, tremorul poate fi intensificat din cauza frigului.
Dacă este posibil, mai ales dacă suferiţi de o boală cronică, încercaţi să evitaţi să ieşiţi când temperaturile sunt foarte scăzute. Asiguraţi-vă un microclimat prielnic acasă şi la locul de muncă. Atunci când mergeţi afară îmbrăcaţi-vă cu haine potrivite, călduroase, uscate (hainele umede cresc senzaţia de frig) şi de măsura potrivită pentru dumneavoastră. Purtaţi căciulă şi fular, acoperindu-vă nasul şi gura dacă e frig sau vânt. De asemenea, purtaţi ciorapi groşi şi lungi şi încălţăminte potrivită, precum şi mănuşi. Preferaţi gecile căptuşite şi cu suprafaţa impermeabilă, care să nu lase să pătrundă umezeala, şi nu ezitaţi să folosiţi umbrela (chiar dacă unora le pare desuet) atunci când sunt precipitaţii.

Hidrataţi-vă

Hidrataţi-vă suficient, căci frigul diminuează subiectiv senzaţia de sete, dar creşte diureza, ceea ce poate duce la complicaţii (uscarea pielii şi mucoaselor, îngroşarea secreţiilor respiratorii, creşterea vâscozităţii sângelui, scăderea volumului plasmatic etc.). Chiar dacă prin schimbarea anotimpului regimul nostru alimentar are tendinţa de a se modifica, preferaţi mesele simple, fără dulciuri concentrate şi grăsimi animale, pentru a nu favoriza obezitatea şi modificările metabolice. În plus, după un prânz bogat, diafragmul este împins de stomacul dilatat şi stânjeneşte respiraţia.
De evitat
Sedentarismul nu trebuie încurajat, dar efortul fizic trebuie adecvat condiţiilor meteo şi stării dumneavoastră de sănătate. În această perioadă, este bine să evitaţi consumul de alcool, mai ales dacă sunteţi afară, căci acesta produce vasodilataţie şi deci favorizează pierderile de căldură şi, desigur, mai ales dacă suferiţi de o boală cardiacă cronică, respiratorie sau de diabet zaharat, renunţaţi la fumat (recomandare indicată tuturor, chiar celor care nu suferă încă de o afecţiune anume).
Mai mult decât oricând, în special dacă aveţi o maladie cronică, vizitaţi-vă regulat medicul de familie şi nu ezitaţi să îi expuneţi orice problemă de sănătate, veche sau nouă, pe care o întâmpinaţi. Respectaţi toate indicaţiile acestuia şi nu uitaţi de vaccinarea antigripală. Chiar dacă aţi întârziat puţin, mai aveţi încă timp să o faceţi.

CATEGORII DE RISC. Frigul dezvoltă o anume patologie şi unele persoane, în special copiii, bătrânii, femeile gravide, bolnavii cu afecţiuni cardiace, pulmonare, reumatismale sau diabet zaharat, sunt mai vulnerabile.

INFECŢII. Se pare că infecţiile virale şi bacteriene, frecvente în această perioadă, nu sunt cauzate în principal de frig, ci mai degrabă de creşterea timpului petrecut în interior, de contactul cu mai mulţi oameni în spaţii închise, prost ventilate, de formarea colectivităţilor de copii o dată cu începerea şcolii. Infecţiile pot rămâne la nivel nazo-faringian sau se pot extinde, cuprinzând laringele, traheea, bronhiile, plămânul, sinusurile sau urechea.