Cavitatea bucala

Cavitatea bucala este delimitata anterior de buze, posterior de loja in care se afla amigdalele palatine, inferior de baza limbii si superior de palatul osos si de valul palatin.


Arcadele dentare impart aceasta zona in doua regiuni – vestibulul bucal, ce cuprinde buzele, dintii si alveolele dentare superioare si inferioare, partea mobila a limbii, planseul bucal si cavitatea bucala propriu-zisa, situata posterior de vestibulul bucal.

Limba este un organ muscular cu rol in deglutitie (actul inghititului) si in fonatie (emisiune vocala), pe a carui suprafata exista organele receptoare ale gustului, numite papile. "Orice inflamatie, trauma sau tumoare a mucoasei limbii, dar si afectiuni generale precum refluxul gastro-esofagian, intoxicatii, anemia, boli endocrinologice pot duce la modificari in perceptia gustului", ne explica medicul primar Anca Iliescu, de la Institutul de fono-audiologie si chirurgie functionala ORL "Prof. Dr. Dorin Hociota". La baza limbii exista o continuare a tesutului limfatic de la nivelul amigdalelor palatine, numite amigdale linguale, bogat vascularizate.

Principala glanda salivara, numita parotida, se deschide in interiorul gurii, lateral de cel de-al doilea molar. Impreuna cu glanda submaxilara si cu glandele sublinguale, ele formeaza o saliva fluida, care ajuta la inmuierea bolului alimentar si apara organismul in fata infectiilor care intra in cavitatea bucala.

Amigdalele palatine, aflate tot in cavitatea bucala, sunt formatiuni limfatice, cu rol de primi aparatori in fata infectiilor. Portiunea inferioara a amigdalelor palatine se continua cu tesutul limfatic al bazei limbii – amigdalele linguale. "Studiul bolilor ce pot afecta cavitatea bucala este un teritoriu de granita intre specialistii buco-maxilo-faciali, otorinolaringologi si alergologi", spune medicul Anca Iliescu. Aspectul mucoasei cavitatii bucale indruma medicul spre o boala locala sau generala. Uscaciunea gurii poate acompania o stare febrila, o boala renala grava, hipovitaminoze. Alta urgenta este marirea in dimensiuni a luetei – omuletul, care se manifesta prin tulburari de respiratie in timpul somnului si cu ronhopatie – sforaitul. Durerea la inghitit, respiratia pe gura, mirosul neplacut al cavitatii bucale, cresterea cantitatii de saliva orienteaza medicul ORL spre un diagnostic de amigdalita acuta sau cronica.

STIATI CA

Mirosul gurii poate avea mai multe cauze: dintii stricati, abcesele in cavitatea bucala, amigdalitele, secretiile mucoasei nazale, unele afectiuni ale stomacului. In timpul unei singure zile, fluxul salivar este de 500 ml, respectiv 1-2 ml pe minut stimulat si 0,3-0,5 ml pe minut nestimulat. Noaptea, fluxul salivar scade la 40 ml. Factorii care influenteaza fluxul salivar sunt gradul de hidratare, stimulii gustativi si olfactivi, stimulii mecanici (mestecatul) si medicamentele. Respiratia numai prin cavitatea bucala poate avea consecinte grave asupra sanatatii. Ea poate genera o serie de boli precum: angine, otite, laringite, traheite, bronsite, hipoacuzii, neurastenii, tulburari de dezvoltare a dintilor si a maxilarului, rinite si rinosinuzite.