Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Angioplastia coronariana este o procedura prin care se "curata", se largeste calibrul unei artere coronare, infundata din cauza placii ateromatoase. Nu este o interventie chirurgicala, o operatie, de aceea este insotita de mai putine riscuri si este mai usor suportata de pacient. Prima astfel de procedura a fost realizata in 1977, iar de atunci tehnica si materialele folosite au suferit numeroase imbunatatiri, astfel incat azi este o interventie larg folosita, care imbunatateste considerabil starea de sanatate. Atentie! Desi este o procedura revolutionara angioplastia nu vindeca definitiv! In lipsa unei diete sanatoase, a exercitiului fizic, medicatiei potrivite leziunile aterosclerotice pot reaparea in acelasi loc sau in altul.
Angioplastia coronariana este indicata in cazul in care exista o stenozare, o ingustare a diametrului artererial de 70% sau chiar intre 50% si70% daca investigatiile arata ca produc leziuni, suferinte ale tesutului cardiac irigat. Cu alte cuvinte angioplastia coronara este indicata pacientilor cu infarct miocardic (se poate practica in conditii de urgenta), dar si celor cu blocaje coronare, chiar daca uneori acestea nu sunt insotite de simptome, de exemplu durere. Folosirea ei este limitata in cazul obstructiilor pe artera coronara stanga, cand de multe ori se prefera interventia chirurgicala (by-pass -ul) sau atunci cand sunt afectate arterele mici.
Dupa cum spuneam angioplastia coronariana este mult mai usor de suportat de pacient, nu necesita anestezie generala, spitalizare indelungata (de obicei, pacientul poate fi externat in ziua urmatoare) si, de regula, dupa o saptamana isi poate relua munca si viata obisnuita. Cu toate acestea ea nu este lipsita de riscuri: restenozare (daca dilatatia nu este insotita de montarea unui stent, restenozarea se poate produce in 30%-40% dintre cazuri), producerea de tromboze la locul interventiei (chiar la saptamani sau luni dupa aceea), declansarea unui infarct miocardic sau accident vascular cerebral, traumatizarea vasului coronar, tulburari de ritm, probleme renale.
Inainte de interventie, bolnavul trebuie sa informeze medicul asupra medicatiei sale obisnuite, iar acesta ii va indica ce medicamente vor trebui oprite si cu cat timp inainte. Interventia propriu-zisa dureaza, in functie de complexitatea ei, de la o jumatate de ora, o ora la mai multe ore, timp in care bolnavul va fi sedat, dar constient. Se incepe prin introducerea unui cateter, un tub foarte subtire , flexibil la nivelul unei vas periferic (de obicei, artera femurala, la nivelul copasei. Medicul va ghida cateterul de-a lungul arterelor pana in aorta, la locul unde arterele coronare se desprind din aceasta, apoi se introduce substanta de contrast si se obtin mai multe imagini. Dupa aceea cateterul avanseaza dincolo de stenoza si se introduce o sonda cu balon pana la locul blocajului. Acolo balonul este deschis, pentru a dilata artera. Se mentine balonul deschis cateva minute, apoi se inchide si manevra se poate repeta de cateva ori, timp in care bolnavul poate simti dureri toracice, apoi se scoate balonul. Uneori, interventia se termina aici, de cele mai multe ori insa se monteaza la locul stenozei un stent, un tub care va mentine artera deschisa. In acest scop, se introduce un alt balon cu stent atasat. Se expansioneaza balonul si apoi se implanteaza stentul.
Exista mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din otel, aliaje de nichel, cobalt-crom, titan etc. Ele pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator si antiproliferativ, care urmaresc sa impiedice restenozarea arterei in acel punct (exista un risc de restenozare de 20% in cazul implantarii stentului metalic, risc ce se reduce la jumatate in cazul folosirii stenturilor farmacologic active, impregnate cu medicamente antiproliferative). In functie de starea de sanatate a pacientului si de leziunile descoperite, se pot monta mai multe stenturi cu ocazia unei singure interventii, dupa care se obtin imaginile radiologice si daca rezultatele sunt bune se extrage cateterul.
Citește pe Antena3.ro
