Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sigur, nu exista nici un anotimp in care sa fim scutiti de boli si nici un sezon ideal pentru a fi bolnav! Ne gandim acum cu nostalgie la vara ce s-a incheiat, perioada in care nu au lipsit recomandarile medicale specifice, care atentionau asupra pericolelor deshidratarii sau insolatiei. Iata ca acum alte lucruri starnesc ingrijorarea. De exemplu, sezonul rece este extrem de nefavorabil bolnavilor cardiaci! Din cauza frigului creste frecventa, dar si gravitatea crizelor de angina pectorala, tensiunea arteriala are tendinta de a fi mai ridicata si incidenta infarctelor este mai mare.
Riscul de infarct este semnificativ in primele doua-patru saptamani dupa instalarea frigului si continua sa creasca pe masura ce temperaturile scad. Astfel, la fiecare scadere cu un grad Celsius a temperaturii exterioare, riscul de infarct miocardic creste cu 2%. Acesti bolnavi trebuie sa se protejeze impotriva efectelor frigului, sa isi adapteze activitatile si sa isi dozeze eforturile, uneori fiind necesara si o ajustare sau schimbare a tratamentului (care va fi facuta desigur de medicul curant).
Si alte organe sau structuri din torace (de exemplu: esofagul, vasele mari, plamanii) pot da dureri la acest nivel. Mai mult, inervatia complexa face ca suferinte ale unor organe abdominale (cum ar fi: pancreasul, vezica biliara, stomacul) sa se manifeste prin dureri toracice. Ca totul sa fie si mai complicat, exista si situatii in care durerea de origine cardiaca se prezinta atipic, localizandu-se in spate, in abdomen, in gat, umar, brat sau degete.
Si daca asocierea durerii toracice cu o maladie cardiaca este uneori fortata, cam acelasi lucru se intampla si cu intensitatea durerii.
In mod clasic, durerea cardiaca, in special cea din infarctul miocardic, este violenta, severa. Totusi, pe langa gradul personal de perceptie, exista si alte diferente notabile. Astfel, la batrani si diabetici, durerea este mai silentioasa. La femei, simptomele infarctului difera mult de cele clasice, durerea nefiind deseori pe primul plan. Pe de alta parte, exista factori de risc recunoscuti asociati bolii cardiace. De exemplu: obezitatea, hipercolesterolemia, fumatul, prezenta de cazuri de imbolnaviri cardiace in familie, o patologie specifica asociata (hipertensiunea arteriala sau diabet zaharat). Totusi, un eveniment cardiac major se produce si in absenta acestora. Sunt importante atat caracterul durerii (care poate fi descrisa diferit: ca o senzatie de presiune, arsura, crampa, spasm, greutate, constrictie, intepatura, disconfort), dar si alte particularitati (durata, circumstantele declansarii sau modalitatile de ameliorare), precum si simptomele asociate: febra, tuse, dispnee (respiratie dificila), greata, varsaturi, regurgitatii etc.
Diagnostic dificil
Este posibil ca suferinta cardiaca sa se ascunda sub alte simptome. Dar este posibil si reversul. Alte afectiuni pot sa mimeze o suferinta cardiaca, fie ca este vorba de unele foarte grave, ca disectia de aorta sau trombembolia pulmonara, de unele serioase, ca pneumoniile, sau de unele banale, ca refluxul gastro-esofagian sau suferintele peretelui toracic. Unele maladii apar mai frecvent, de exemplu: pneumonia sau pleurita pot fi intalnite mai des in acest sezon, iar refluxul gastro-esofagian este considerat statistic drept a doua cauza ca frecventa de durere toracica, dupa cea cardiaca. Altele apar mai rar, ca pneumotoraxul sau diverse formatiuni tumorale localizate in zona. Atentie! Uneori este destul de dificil si pentru medic sa precizeze diagnosticul, fiind necesare pentru asta investigatii laborioase. De aceea este practic imposibil pentru cel in suferinta sa stabileasca singur natura si gravitatea bolii sale! De asemenea, chiar daca exista o suferinta digestiva (sau de alta natura) mai veche, chiar confirmata medical, care poate mima o afectiune cardiaca, aceasta nu exclude aparitia la un moment dat a unei boli cardiovasculare.
Angina pectorala
Cauzele anginei pectorale sunt: scaderea irigarii cu sange intr-un teritoriu miocardic, micsorarea calibrului vaselor coronare, in principal prin formarea placii aterosclerotice. Durerea apare mai ales la efort, stres, dupa mese copioase, la frig. Este intensa, ca o "gheara", dar cedeaza la repaus sau dupa administrarea nitroglicerinei si dureaza cateva minute. Exista si o forma de angina numita Prinzmetal, produsa printr-un spasm coronar puternic, in care durerea apare si in repaus. De aceea, orice astfel de durere care persista peste 10-15 minute, in ciuda masurilor luate, ridica problema instalarii infarctului miocardic.
Infarctul miocardic
In infarctul miocardic se produce blocarea arterei coronare printr-un tromb (cheag de sange), cu oprirea fluxului in teritoriul miocardic irigat de acel vas si in final necroza (distrugerea) acestuia. Infarctul miocardic se manifesta prin durere intensa si persistenta (poate dura ore sau zile), localizata pe o zona toracica intinsa si cu posibila iradiere in brat, degete, umar, gat sau spate.
Durerea nu cedeaza la medicatia obisnuita (in cazul celor aflati sub tratament), ci se intensifica progresiv. Este insotita de dispnee, transpiratii, greata, varsaturi, ameteala.
La femei, in aproape jumatate dintre cazuri nu este insa prezenta aceasta durere tipica, ci predomina alte simptome: oboseala, slabiciune, ameteala, indigestie, greata, varsaturi, durere abdominala sau arsura retrosternala. Aceste semne nespecifice trebuie sa ridice suspiciunea unui posibil infarct, mai ales in cazul femeilor aflate la menopauza.
Alte suferinte cardiace
Durerea toracica poate aparea si in alte suferinte cardiace: boli valvulare, ca stenoza aortica (ingustarea valvei aorte, de la originea arterei cu acelasi nume) sau prolapsul de valva mitrala (o anomalie a valvei mitrale, situata intre atriul si ventriculul stang, manifestata prin durere toracica si dispnee), pericardita, miocardita, cardiomiopatie hipertrofica. Pericardita este inflamatia pericardului, foita care acopera inima. Se manifesta prin durere toracica ascutita, iradiata in umar si gat, care creste in intensitate la tuse, deglutitie (inghitire), respiratie profunda si scade cand bolnavul sta aplecat. Miocardita este inflamatia miocardului (muschiul inimii) si se manifesta prin durere toracica de intensitate medie, febra, palpitatii, dispnee, oboseala. Cardiomiopatia hipertrofica se caracterizeaza prin ingrosarea muschiului inimii, care astfel nu mai poate pompa eficient sangele. Se caracterizeaza prin durere toracica, dispnee, palpitatii, ameteala, chiar lesin, simptome care apar la efort.
Boli pulmonare
Infectiile pleuro-pulmonare, frecvente in sezonul rece, pot prezenta ca simptom principal durerea toracica. Astfel, pneumonia (infectia plamanului, care poate fi virala sau bacteriana) se caracterizeaza prin durere toracica unilaterala, insotita de febra, frisoane, tuse persistenta cu expectoratie, dispnee, alterarea starii generale. Pleurita este inflamatia pleurei (foita care acopera plamanul) si se manifesta prin durere toracica de intensitate medie, localizata pe o zona mai mica (legata de locul inflamatiei), care creste in intensitate la inspiratie si tuse. O afectiune mult mai periculoasa este insa trombembolia pulmonara. In acest caz se produce blocarea unei artere din plaman, de regula printr-un cheag de sange format in venele profunde ale membrelor inferioare. Trombembolia pulmonara se manifesta prin aparitia brusca a durerii toracice (care este intensa, persistenta, creste in inspiratie si la tuse), fiind insotita de dispnee si tuse cu expectoratie cu sange.
Esofag, abdomen
Suferintele esofagului se pot si ele manifesta prin durere toracica. Prima cauza este refluxul gastro-esofagian, produs prin trecerea continutului acid al stomacului in esofag, cu iritarea acestuia. Apare o senzatie de arsura retrosternala, dupa mancare, mai ales daca persoana respectiva sta intinsa sau se apleaca, durere care scade la administrarea de antiacide. Durerea se insoteste de prezenta unui gust acru in gura, dificultati de inghitire, salivatie abundenta, respiratie urat mirositoare. Spasmele esofagiene sunt contractii anormale, dezordonate si excesive ale esofagului, aparute mai ales la inghitirea unor lichide fierbinti sau reci ori la emotii. Ele se manifesta prin dureri toracice repetate, intense, asociate cu tulburari de inghitire.
Suferintele structurilor peretelui abdominal (osos, muscular, articular) pot determina de asemenea durere toracica. Aceasta este localizata, de intensitate medie, putand persista mai multe zile si fiind agravata de anumite miscari si pozitii ale corpului. Acestea pot fi cauzate de traumatisme locale, spasme musculare produse de efort si suprasolicitare, inflamatia sau iritatia nervilor intercostali. Costocondrita reprezinta inflamatia articulatiilor care leaga coastele de stern. Se manifesta prin durere in portiunea anterioara a toracelui, care creste la miscare, respiratie adanca sau apasarea zonei. In zona zoster, infectie produsa de virusul varicelo-zosterian, apare o durere ascutita, in banda, unilaterala, cu caracter de arsura, care precede cu cateva zile aparitia eruptiilor veziculoase specifice si care persista multa vreme dupa ce acestea dispar.
Copiii
In cazul copiilor, cauzele durerilor toracice sunt diferite de cele ale adultului. De exemplu, la copii, durerea de origine cardiaca este mai rar intalnita, e cauzata de anumite anomalii congenitale si se insoteste de simptome ca palpitatii, ameteala, lesin. Durerea toracica la copii mai apare in pneumonii, pleurite (inflamatia pleurei) sau pleurezie (inflamatie asociata cu producerea unui lichid intre foitele pleurale), astm bronsic (se insoteste de tuse frecventa si declansarea periodica a crizelor astmatice, cu respiratie dificila, pana aproape de sufocare). Mai des intalnite la copii sunt cauzele legate de peretele toracic, fie ca este vorba de traumatisme, de intinderi sau spasme din cauza activitatilor sportive, de costocondrita. Si in cazul copiilor poate aparea boala de reflux gastro-esofagian, cu arsurile retrosternale tipice.
SEMNAL! In cazul cardiacilor (dar atentie, nu numai!) o durere toracica brusca, severa si persistenta reprezinta un serios semnal de alarma. Desi termenul de angina pectorala, sub care sunt cunoscute durerile cardiace de natura ischemica, se traduce ad literam prin durere toracica, totusi doar 20% dintre durerile toracice sunt cauzate de o afectiune cardiaca!
INVESTIGATII. Precizarea diagnosticului incepe cu examenul fizic si presupune efectuarea unor investigatii diverse: EKG (electrocardiograma), ecocardiografie, radiografie toracica, test cardiac de efort, teste de sange pentru determinarea enzimelor care cresc in infarct, angiografie prin cateterism sau tomografie computerizata, endoscopie digestiva superioara, masurarea presiunii esofagiene, diverse tomografii sau examene RMN. In functie de rezultatele investigatiilor se incepe tratamentul.
ALARMA FALSA. Atacul de panica are un tablou clinic ce poate mima infarctul. Manifestarile sunt asemanatoare: durere toracica, anxietate (frica intensa), palpitatii, cresterea frecventei cardiace si respiratorii, senzatie de sufocare, transpiratii, ameteala, lesin, care insa ating apogeul in 10 minute si dureaza in jur de o jumatate de ora, putandu-se insa repeta pe parcursul aceleiasi zile.
DUPA 50 DE ANI. Maladiile cardiovasculare sunt pe primul loc in lume atat in ceea ce priveste incidenta, cat si mortalitatea. De aceea, indiferent de context, in special dupa varsta de 50 de ani, in cazul durerii toracice persistente trebuie sa se excluda cu siguranta aceasta etiologie. In cazul infarctului, fiecare ora de intarziere a tratamentului are efecte distructive iremediabile asupra muschiului cardiac!
AER IN PIEPT. Mai rar, durerea toracica poate fi provocata de un pneumotorax. Acesta se produce prin patrunderea aerului in spatiul dintre plaman si peretele toracic, care genereaza astfel o presiune ce poate comprima plamanul, impiedicand participarea acestuia la respiratie. Acest fenomen se poate produce in cazul unui traumatism extern, dar poate aparea si in situatia unei suferinte pulmonare cronice, ca tuberculoza, emfizemul, pneumonia complicata, fibroza chistica. Se manifesta prin durere toracica intensa, aparuta brusc, pe partea laterala a toracelui, insotita de dispnee severa.
Citește pe Antena3.ro
