Despre osteoporoza (scaderea densitatii osoase, care determina fragilizarea acestora si cresterea riscului de fractura, proces mai frecvent o data cu inaintarea in varsta) se stiu mai multe lucruri. Ceea ce este benefic, pentru ca in felul acesta se constientizeaza pericolul acestei maladii si se fac cunoscute metodele de prevenire si tratament. Nu asa stau lucrurile in ceea ce priveste sarcopenia, desi efectele acesteia sunt similare. Sarcopenia reprezinta pierderea masei, fortei si functiei musculare asociata imbatranirii. Fenomenul demareaza dupa varsta de 40 de ani, dar se accelereaza dupa 70 de ani. El are implicatii extraordinare asupra calitatii si independentei vietii, asupra riscului caderilor (care la aceasta varsta pot avea efecte devastatoare), dar si asupra starii generale de sanatate, muschii participand la procese complexe ca termoreglarea, mentinerea sanatatii osului, a metabolismului bazal si glucidic (si, implicit, in aparitia diabetului), raspunsul imun.
Sarcopenia a intrat mai insistent in preocuparile medicale in ultimele doua decenii. Ea afecteaza 10% dintre persoanele peste 60 de ani (procentul crescand semnificativ odata cu varsta). In mod normal, masa musculara reprezinta 40% din cea a corpului si 75% din masa celulara. La 80 de ani, o persoana are cu 30% mai putina masa musculara decat la 20 de ani. In paralel se reduce si forta musculara: la 60 de ani aceasta scade cu 30% fata de cea de la 30 de ani, iar la femei chiar cu 50%. Probleme serioase apar insa atunci cand masa musculara reprezinta mai putin de 30% din cea a corpului.
Din pacate, nu se cunosc in detaliu cauzele sarcopeniei. Sunt incriminate inactivitatea (se apreciaza ca sedentarii pierd 3%-5% din masa musculara pe decada), cresterea nivelului radicalilor liberi, alterarea sintezei proteice, probleme hormonale. Nici in ceea ce priveste diagnosticarea, tratarea si prevenirea ei nu se stie suficient, iar dintre notiunile documentate multe nu pot fi inca schimbate. Totusi exista si lucruri care stau in puterile noastre. Exercitiile fizice de rezistenta au un efect salutar in prevenirea si stoparea sarcopeniei, indiferent de varsta. In esenta acestea cresc sinteza fibrelor musculare, efectele observandu-se doar dupa 2 saptamani de antrenament. Trebuie subliniat insa ca masa musculara astfel dezvoltata dispare daca se renunta la exercitii si mai ales ca fenomenul de crestere musculara aparea si la varste inaintate. De fapt, studiile arata ca batranii ar trebui sa practice mai sistematic aceste exercitii decat cei mai tineri. Exercitiile de rezistenta sunt cele care fac muschiul sa se contracte impotriva unei rezistente externe. Exemplul clasic este ridicarea greutatilor. Totusi, acestea nu sunt singurele forme de exercitiu si mai ales nu trebuie mers neaparat la sala de sport in acest scop. Flotarile, abdomenele, fandarile (aplecarile ininte de la genunchi), urcatul scarilor sau exercitiile de urcare si coborare pe o treapta, lucrul cu extensoarele sunt la fel de eficiente. Exercitiile trebuie alese in functie de starea generala de sanatate, cautand sa antreneze toate grupurile de muschi (brate, spate, torace, membre inferioare) si nu trebuie facute pana la extenuare sau pe o durata mare de timp, ci cu moderatie si introduse treptat. De asemenea, ele trebuie practicate la 2-3 zile, tocmai pentru a acorda timp de refacere muschilor. Exercitiile raman insa fara efect daca nu exista un aport proteic consistent. Din diferite motive, varstnicii tind sa manance mai putin, au un aport mai mic de calorii si proteine si astfel este impiedicata regenerarea masei musulare. In concluzie, prevenirea sarcopeniei trebuie sa ne preocupe de la 30-40 de ani, dar nu este niciodata prea tarziu sa o facem!