Un studiu de depistare şi testare a infecţiei cu virusul sinciţial respirator (VSR) derulat la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino", în colaborare cu Spitalul pentru Copii "Grigore Alexandrescu", evidenţiază prezenţa virusului în 40% dintre cazurile de bronşiolite, 40% dintre cazurile de pneumonie şi 9% dintre cazurile de crup. Cei mai afectaţi sunt bebeluşii între 2 şi 6 luni, cu o rată de mortalitate care ajunge până la 30%.
CINE ESTE VSRVSR este incomparabil mai contagios şi mai periculos decât virusul gripal. Modalităţile de transmitere sunt contactul direct cu secreţiile infectate, aerosolii şi atingerea obiectelor contaminate. VSR din secreţiile nazale ale nou-născuţilor cu infecţie acută persistă aproximativ şase ore pe blaturile din bucătărie, 30 de minute pe îmbrăcăminte şi batiste de unică folosinţă.
La nivel mondial, numărul deceselor cauzate de gripă la copii este mai mic comparativ cu numărul deceselor provocate de VSR. Până la 90% dintre spitalizările copiilor pentru bronşiolită şi până la 50% dintre spitalizările pentru pneumonii din lunile de toamnă-iarnă sunt consecinţele VSR.
PREMATURITATEA
Copiii veniţi pe lume înainte de termen prezintă un risc de 10 ori mai mare de spitalizare asociată VSR, comparativ cu semenii lor care s-au născut la termen. Motivul principal al acestui risc este faptul că "prematurii" prezintă un nivel redus de anticorpi materni. În plus, căile respiratorii ale bebeluşilor prematuri sunt mici şi subdezvoltate. Aceşti copii au nevoie de ventilaţie mecanică, deoarece prezintă o afectare pulmonară suplimentară. Indicele de prematuritate rămâne ridicat în ţara noastră.
În 2007, din numărul total al nou-născuţilor, respectiv 214.728 de bebeluşi, 9.831 au fost prematuri, menţinându-se crescută şi incidenţa malformaţiilor congenitale de cord şi a patologiei respiratorii.
Sfatul medicului
Infecţiile cu VSR se produc cel mai des în perioada octombrie-martie. Tocmai de aceea, Asociaţia de Neonatologie din România a lansat sezonul de profilaxie, sub forma unei campanii. Părinţii care au copii cu risc mare de infecţii severe cu VSR (prematuri, copii cu afecţiuni cronice pulmonare, cu displazie bronhopulmonară şi boli cardiace congenitale) se vor prezenta la maternitatea unde a venit pe lume bebeluşul şi vor lua legătura cu medicul neonatolog care-i va informa despre profilaxia infecţiilor cu VSR, ne recomandă profesorul doctor Silvia Stoicescu, preşedinta asociaţiei.
Profilaxia reduce semnificativ numărul spitalizărilor cu 55% la copiii prematuri şi la cei cu boli pulmonare cronice, precum şi cu 45% la copiii cu boli cardiace coronariene. Astfel, cheltuielile legate de tratarea acestor infecţii sunt diminuate. Prof. dr Silvia Stoicescu spune că pentru aceste cazuri sunt necesare între 14 şi 21 de zile de spitalizare, dintre care, în cel puţin şapte zile, pacientul necesită ventilaţie mecanică. Or, prin profilaxie, acest calvar este îndepărtat.