Adolescenţii, victimele bolilor de inimă

Bolile cardiovasculare afectează din ce în ce mai mulţi copii şi adolescenţi, din cauza stilului de viaţă nesănătos pe care aceştia îl duc, dar şi ca urmare a "moştenirii de familie". Un studiu efectuat recent pe un lot de 4.900 de copii din Bucureşti şi din judeţul Ilfov a scos la iveală cifre mult mai mari decât cele raportate vreodată în literatura de specialitate. Potrivit cercetării efectuate sub coordonarea dr Eliza Cinteză, medic pediatru la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu", din Capitală, 7% dintre copiii cu vârste între 3 şi 17 ani au fost depistaţi cu hipertensiune arterială (HTA).

Suc da, sport ba
18% dintre copiii incluşi în studiu aveau o greutate peste cea normală, în timp ce 6% erau obezi. Potrivit dr Eliza Cinteză, 12% dintre cei diagnosticaţi cu HTA aveau obiceiul de a consuma permanent băuturi răcoritoare de tip cola. În vreme ce copiii de grădiniţă consumă ocazional aceste sucuri (în jur de 200 ml de cola pe zi), cei mari au recunoscut că beau chiar şi doi litri de cola pe zi, se mai arată în studiul susţinut de Catedra 2 pediatrie a Institutului "Alfred Rusescu" şi de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila". Însă medicii nu au putut stabili o legătură directă între consumul de cola şi HTA, pentru a demonstra acest lucru fiind necesar un lot de 100 de ori mai mare decât cel cuprins în studiul de faţă.

Sportul nu este o activitate prioritară pentru copiii supraponderali şi obezi. Acelaşi studiu semnalează că numai 15% dintre cei cuprinşi în studiu alocau peste o oră, săptămânal, exerciţiilor fizice. Dr Cinteză atrage atenţia că aceste cifre sunt mult mai mari decât cele înregistrate, de exemplu, acum zece ani. Fenomenul poate fi pus pe seama tendinţei de obezitate în rândul copiilor. "Părinţii ar trebui să ştie că, o dată ce copilul lor a fost găsit cu HTA la trei măsurători consecutive, el trebuie dus imediat la medic, pentru investigaţii suplimentare. Atunci când nu este moştenită de la părinţi, hipertensiunea arterială poate fi secundară altor boli, precum cele renale sau vasculare. Nedescoperite la timp, acestea pot duce la complicaţii severe", atrage atenţia dr Eliza Cinteză.

Mai mulţi bolnavi la oraş
Interesant este faptul că cei mai mulţi copii cu HTA sau obezitate au fost depistaţi în rândul celor din mediul urban (8% cu HTA , respectiv 22% cu greutate corporală peste normal). În schimb, în mediul rural, numai 6% au fost diagnosticaţi cu HTA, iar 16% cu supraponderabilitate. Şi numărul părinţilor cu HTA a fost mai mare în urban (12%), în comparaţie cu ruralul (6%). "Am discutat cu părinţii copiilor depistaţi cu hipertensiune arterială. Mulţi dintre ei aveau o suferinţă cardiacă şi chiar au recunoscut eşecul terapeutic în cazul lor, pentru că nu obişnuiau să-şi controleze tensiunea arterială. Ei au fost surprinşi să afle că şi copilul lor are aceeaşi boală la o vârstă atât de fragedă", a adăugat medicul.

Potrivit dr Eliza Cinteză, hipertensiunea arterială nu are simptome, mai ales în cazul copiilor. Măsurarea tensiunii este singura modalitate prin care putem depista orice abatere de la valorile normale. În plus, copiii şi adolescenţii trebuie să stea departe de tot ceea ce le-ar putea afecta sănătatea. Le este recomandat să evite consumul excesiv de băuturi răcoritoare, de alimente bogate în grăsimi şi dulciuri (medicii spun că jumătate din zahărul pe care îl înghiţim se transformă la prima trecere prin ficat în grăsime). În schimb, ei se pot bucura din plin de beneficiile sportului, care ar trebui făcut şi dincolo de orele de şcoală.

TEST. Medicii de familie români au acum la dispoziţie o diagramă de risc cardiovascular, elaborată de Societatea Europeană de Cardiologie, care poate fi folosită şi la tineri. Evaluarea este recomandată celor care au antecedente familiale de boli cardiovasculare sau care duc un stil de viaţă nesănătos.

RISCURI. La copii şi adolescenţi, hipertensiunea arterială (HTA) poate determina complicaţii renale, îmbătrânirea rapidă a vaselor de sânge, a inimii, a creierului şi a ochilor şi reducerea speranţei de viaţă. La adulţi, HTA este factor de risc pentru o boală coronariană, ischemică, dar şi pentru infarct miocardic.

ANATOMIE. Sângele este transportat de inimă la ţesuturile organismului prin vase numite artere. Presiunea sângelui reprezintă forţa cu care acesta împinge în pereţii arterelor. La fiecare bătaie a inimii (60-70 de bătăi pe minut în repaus) se pompează sânge în artere. Presiunea arterială este maximă în momentul contracţiei inimii şi vorbim despre presiune arterială sistolică. Atunci când inima se relaxează, între bătăi, presiunea arterială scade. Aceasta reprezintă presiunea arterială diastolică.

DE ŞTIUT! Hipertensiunea arterială este foarte periculoasă, deoarece adesea nu prezintă nici un semn sau simptom alarmant. Controlând regulat valoarea tensiunii arteriale, puteţi lua măsuri pentru a o scădea sau puteţi învăţa cum să preveniţi instalarea hipertensiunii.

Sfatul medicului

Dr Eliza Cinteză, medic pediatru al Institutului "Alfred Rusescu" din Bucureşti, recomandă măsurarea periodică a tensiunii arteriale pentru toţi copiii cu vârsta peste 3 ani. Numai aşa poate fi depistată din timp hipertensiunea arterială. Valoarea obţinută trebuie raportată la vârsta, sexul, înălţimea şi greutatea corporală a copilului. Potrivit medicului, copiii trebuie deprinşi de mici cu exerciţiile fizice, dar şi cu un stil de viaţă sănătos, fără excese de băuturi răcoritoare sau alimente.