Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anchetă de proporţii a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Procurorii au audiat ieri o sută de persoane, între care angajaţi ai sistemului bancar şi ai Ministerului Economiei, într-un caz de fraudă bancară estimată la 22 de milioane de euro. Anchetatorii au făcut percheziţii la locuinţele a 50 de suspecţi şi la sediile societăţile acestora în Bucureşti, Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu.
Învinuiţii sunt acuzaţi că ar fi folosit documente falsificate pentru a obţine credite bancare garantate de stat pentru finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje. Societăţile comerciale controlate de liderii grupării ar fi fost ajutate de angajaţi ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Gruparea din Călăraşi
Potrivit DIICOT, liderul reţelei este Ruse Daniel, din Călăraşi, care în perioada 2010-2012 a realizat împreună cu membrii grupului infracţional organizat beneficii financiare substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, respectiv obţinerea sau încercarea de a obţine un număr de 40 de credite de la 16 unităţi bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate.
Procurorii precizează că grupul infracţional era specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălarea banilor. Surprinzător este că activitatea ilegală ar fi fost susţinută de Aurel Şaramet, în calitatea de director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, şi de Claudiu Cercel, vicepreşedinte BRD. Banca Comercială Română şi CEC Bank sunt implicate şi ele în această fraudă de proporţii.
Trei angajaţi ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) contribuiau la furnizarea de documente false care să justifice utilajele ce ar fi urmat a fi finanţate cu banii din creditele cu garanţie de stat.
Mihai Grigoroiu (director general adjunct la Autorităţii de Management POS-CEE), Roşu Cătălin Ionuţ (auditor asistent în cadrul Serviciului de Audit Public Intern) şi Atanasiu Andrei (consilier asistent la Direcţia Generală Mediu de Afaceri) şi-au încetat activitatea din cadrul Ministerului, urmând să fie suspendaţi în situaţia în care DIICOT va lua măsura arestării preventive a acestora, precizează un comunicat al ministerului. Totodată, şi Aurel Şaramet va fi suspendat din funcţia de director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM. BCR a anunţat şi ea că a concediat angajaţii implicaţi în această reţea.
Activitatea băncilor nu este afectată
Activităţile celor trei bănci implicate (BCR, BRD şi CEC) în scandalul creditelor nu sunt afectate. Toate operaţiunile se desfăşoară normal. "Astăzi, 1 noiembrie 2012, BRD – Groupe Société Générale a luat cunoştinţă de o acţiune întreprinsă de procurori ai DIICOT. (…) Activitatea BRD nu este afectată de acest eveniment şi BRD rămâne la dispoziţia autorităţilor pentru a furniza orice informaţie necesară legată de acest caz", se arată într-un comunicat transmis de bancă. În investigaţie apare şi numele directorului general adjunct al instituţiei de credit, Claudiu Cercel, reprezentanţii băncii menţionând că vor furniza autorităţilor orice informaţie necesară.
Pe de altă parte, reprezentanţii Băncii Comerciale Române (BCR) spun că au sesizat DIICOT, în trimestrul II din 2012, cu privire la existenţa unor falsuri în dosarele de credit ale patru firme din Călăraşi, Olteniţa şi Bucureşti. "Cei câţiva salariaţi ai băncii implicaţi în aceste cazuri au fost concediaţi. Banca a depus plângeri penale împotriva acestora şi a altor persoane din afara băncii. Banca îşi continuă activitatea normal, ca principal finanţator al economiei româneşti. Eventualele prejudicii vor fi recuperate după finalizarea cercetărilor", se arată într-un comunicat de presă.
Depozitele sunt în siguranţă
Scandalul fraudelor bancare se referă la credite, şi nu la depozitele din bănci. Asta înseamnă că economiile populaţiei şi firmelor nu sunt în nici un fel afectate sau implicate în acest scandal. Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) a anunţat că depozitele bancare "sunt în siguranţă", iar instituţia nu are conexiuni cu Fondul Naţional de Garantare pentru IMM, implicat în anchetele DIICOT. "Anchetele referitoare la posibilele acuzaţii de fraudă în sistemul de acordare a creditelor nu se referă la activitatea de garantare a depozitelor bancare. Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) este o instituţie independentă, persoană juridică de drept public, al cărui obiect de activitate nu are nici o legătură cu activitatea de creditare. Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) este o instituţie diferită de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM)", a precizat directorul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, Eugen Dijmărescu, într-un comunicat remis redacţiei.
La rândul lor, reprezentanţii FNGCIMM spun că ancheta DIICOT nu le influenţează activitatea: "Activitatea FNGCIMM nu este afectată de acest eveniment şi rămânem atât la dispoziţia autorităţilor pentru a furniza orice informaţie necesară legată de acest caz, cât şi aproape de partenerii noştri. Asigurăm toţi beneficiarii Fondului de derularea în continuare a activităţii FNGCIMM în bune condiţii şi în conformitate cu reglementările legale în vigoare".
Ce averi au angajaţii statului din reţeaua fraudelor bancare
Aurel Şaramet are terenuri, case în Bucureşti şi Snagov, dar şi bijuterii, tablouri şi o colecţie numismatică valorând 97.000 de euro. El a acordat unor persoane împrumuri de 59.000 de euro şi 200.000 de lei. Conform ultimei declaraţii de avere, Şaramet are un teren intravilan de peste 200 de metri pătraţi în Bucureşti, achiziţionat în 2003, 2,25 hectare de teren agricol în judeţul Constanţa, achiziţionate în 2004, şi 14 hectare de teren extravilan, din altă categorie decât cel agricol, forestier sau luciu de apă, zona în care se afla acestea fiind ştearsă din formular. Aurel Şaramet mai deţine o casă în Bucureşti de 272 de metri pătraţi şi una la Snagov de 372 de metri pătraţi, ambele dobândite în 2002. În aceeaşi declaraţie, Şaramet mai are trecute o casă de 164 de metri pătraţi în Bucureşti, cumpărată în 1995, şi o casă de vacanţă de 77 de metri pătraţi în judeţul Prahova, la ambele figurând ca titular Vladimir Şaramet. El mai are două autoturisme Mercedes şi un Ford Fiesta. Fostul şef al Fondului are două depozite în lei la ATE Bank şi la Alpha Bank, totalizând 2.270.600 de lei. El i-a împrumutat cu 59.000 de euro pe Liviu Şaramet şi cu câte 100.000 de lei pe Luiza Sucalus şi pe Carolina Ganea. Totodată, deţine acţiuni la Oncomed Clinic SA şi Socet SA. Şaramet are acţiuni în valoare de 40.706 lei la Fondul Proprietatea şi de 5.546 de lei la Prospecţiuni SA. În 2011, Şaramet a obţinut din salariu un venit total de 822.318 lei şi peste 80.000 de lei din închirierea unui imobil în Strada Dionisie Fotino.
Mihai Grigoroiu fusese numit recent în funcţia de director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. Grigoroiu lucra în minister din 2012, iniţial fiind asistent la cabinetul unui secretar de stat, iar apoi consilier PR la aceeaşi autoritate. Conform declaraţiei de avere, Grigoroiu deţine, împreună cu soţia sa, un apartament de 50 de metri pătraţi în Sectorul 1, cumpărat anul acesta, şi un autoturism Volkswagen din 2003. El mai are două credite la BRD, de 28.000 de lei şi de 51.300 de euro, contractate în 2012 şi scadente în 2017, respectiv în 2042.
Un alt angajat al MECMA implicat în acest scandal este Cătălin Ionuţ Roşu, auditor. Conform ultimei declaraţii de avere, el are un Volkswagen din 2000, un credit BCR de 37.000 de lei contractat în 2010 şi scadent în 2040. Andrei Atanasiu, expert în Ministerul Economiei, cu domiciliul în comuna Ileana, judeţul Călăraşi, nu are trecut nimic în declaraţia de avere.
Citește pe Antena3.ro
