Erupţiile febrile la copii

Febra – acest coşmar al mamelor, comparat cu buzduganul care în basme vesteşte venirea zmeului, adică a bolii. Şi uneori aşa este.

Cele mai frecvente afecţiuni ale copilăriei, adevărate pietre de încercare a cunoştinţelor şi abilităţilor materne, sunt însoţite de manifestări cutanate, care, împreună cu alte simptome (tuse, afectare faringo-amigdaliană, adenopatie), precizează diagnosticul. De cele mai multe ori virale, dar şi bacteriene, uneori benigne, alteori urmate de complicaţii grave (meningite, encefalite, pneumonii), erupţiile febrile sunt nelipsite în istoricul medical al fiecăruia dintre noi.
Erupţiile febrile se pot prezenta sub diverse aspecte. Maculele sunt pete
roz-roşii apărute pe piele, fără modificarea structurii acesteia, astfel că practic pot fi doar văzute, dar nu simţite la atingere. Papulele sunt mici formaţiuni reliefate pe suprafaţa pielii. Uneori se pot reuni, formând plăci sau placarde. Nodulii sunt formaţiuni solide situate mai adânc în piele sau în ţesutul subcutanat. Veziculele sunt leziuni circumscrise ce au conţinut lichid. Atunci când conţinutul este purulent, ele se numesc pustule.

Scarlatina

Scarlatina este o boală eruptivă, de origine bacteriană, produsă de un streptococ de grup A, care este mai frecventă la copiii între 1 şi 10 ani. Ea începe cu o angină (aşa-zisul roşu în gât), însoţită de febră înaltă şi alterarea stării generale. După 24 de ore apare şi erupţia, care este reprezentată de mici papule, de un roşu intens, aspre la pipăit, pe fondul unui eritem difuz. Erupţia debutează pe gât şi torace, generalizându-se rapid, în 24 de ore (cu excepţia feţei, unde întâlnim doar o roşeaţă accentuată a obrajilor, ce contrastează cu o zonă de paloare intensă în jurul gurii). La nivelul plicilor de flexiune a membrelor apar linii de un roşu aprins. Erupţia este însoţită deseori de un uşor prurit, durează circa o săptămână şi păleşte treptat, fiind urmată de descuamarea pielii. Scarlatina este o afecţiune periculoasă, cu multiple complicaţii toxico-septice (miocardită, pericardită, meningită, abces cerebral, bronho-pneumonie etc.) sau imunoalergice (glomerulo-nefrită, reumatism articular acut), dar perfect curabilă. De aceea este important ca bolnavul să se prezinte cât mai rapid la medic, pentru instituirea tratamentului adecvat.

Rujeola şi rubeola

Rujeola este o afecţiune de etiologie virală, în prezent mai rar întâlnită, datorită programului naţional de vaccinare care funcţionează de câteva decenii, dar totuşi prezentă la copiii la care vaccinul nu a fost administrat din diverse motive sau, mai rar, a fost incorect administrat.
Ea debutează cu febră însoţită de cefalee, manifestări oculare (roşeaţă, lăcrimare, fotofobie, edem al pleoapelor), manifestări respiratorii (strănut, secreţie nazală abundentă, tuse), manifestări digestive (vărsături, dureri abdominale, diaree). Mucoasa bucală este congestionată şi pe interiorul obrajilor, în dreptul ultimilor molari, apar câteva pete albe. După trei-patru zile apare erupţia, iniţial la nivelul capului şi feţei (tipic în spatele urechilor), coborând apoi pe gât, trunchi şi membre. La început apar macule mici, de culoare roz, catifelate, care apoi se măresc şi se unesc. După câteva zile dispar, fiind înlocuite de pete pigmentare (galben-cafenii), care dispar şi ele în scurt timp.
Rubeola are un debut insidios cu febră moderată (uneori poate lipsi), secreţie nazală abundentă, iritaţie faringiană şi, ceea ce este tipic, tumefierea ganglionilor limfatici, mai ales în zona capului şi gâtului (occipital, retromastoidieni, submandibulari, laterocervicali), dar şi în alte zone (axilari, inghinali, la cot etc.). Adenopatia este vizibilă, pentru că la copii stratul adipos este redus. Este urmată la patru-şapte zile de o erupţie discretă, cu macule pale, roz, mici, care nu se unesc. Erupţia începe la nivelul capului şi se generalizează repede, pentru a dispărea fără urme la fel de rapid (de obicei în unu-două zile). Adenopatia persistă în schimb două-şase săptămâni.

Infecţii virale

Eritemul infecţios este o altă afecţiune virală care apare de obicei la copii cu vârsta de până la 12-15 ani. Boala debutează direct cu o erupţie în placarde mari, de trei-cinci cm, cu tendinţă de reunire, de culoare roşu-violaceu. Placardele apar iniţial pe faţă, pentru ca să se extindă în una-două zile pe membre, exceptând palmele şi tălpile şi fiind foarte estompate pe trunchi. Durează şase-zece zile, după care pălesc iniţial central, ceea ce conferă un aspect inelar, apoi se şterg cu totul sau erupţia se poate prelungi prin apariţia în valuri succesive. Este însoţită de semne generale discrete (febră mică, congestie nazo-faringiană, uneori dureri abdominale).
Rozeola infantum apare la copii între 6 luni şi 2 ani. Este tot o afecţiune virală, care începe cu febră înaltă (38-40 de grade C), însoţită de manifestări nervoase (iritabilitate, convulsii), semne de iritaţie faringiană, urmate la trei-patru zile de o erupţie maculo-papuloasă, ce dispare fără urme în una-două zile.
În afară de afecţiunile descrise există numeroase maladii, cele mai multe virale, care se manifestă cu febră însoţită de erupţie maculo-papulară: entero-viroze cu virusuri ECHO sau Coxsackie, cu manifestări respiratorii, digestive (vărsături, dureri abdominale, diaree) sau meningeale, adenoviroze, mononucleoză infecţioasă (cu angină, adenopatii diverse, hepatosplenomegalie), hepatită, mai ales cea de tip B (care este însoţită de o erupţie papulară), infecţia cu virusul citomegalic sau cu virusul sinciţial respirator etc. Ele evoluează sporadic sau sub formă de mici epidemii, unele se pot diagnostica simplu clinic sau prin teste de laborator, în timp ce altele atrag atenţia mimând infecţii rujeolice sau rubeolice repetate, la un copil care a făcut aceste boli.

Varicela

Varicela este tot o afecţiune virală, care, spre deosebire de cele menţionate, se manifestă printr-o erupţie veziculară. Ea apare la copii cu vârsta de până la 10-15 ani. Începe insidios cu febră, cefalee, simptome respiratorii, pentru ca după două-trei zile să apară o erupţie iniţial cu macule mici, roşii, rotunde, ce se transformă în papule şi apoi în vezicule superficiale, rotunde, cu conţinut clar. După circa două zile, acestea se usucă şi se acoperă cu o crustă ce poate persista două-trei săptămâni. Elementele eruptive apar succesiv, de aceea pe piele există o erupţie polimorfă, ce prezintă concomitent toate tipurile de leziuni. Erupţia este mai intensă pe trunchi şi membre, dar există practic pe tot tegumentul şi chiar pe mucoase (cavitatea bucală, genito-anal, ocular). Leziunile sunt pruriginoase, putându-se suprainfecta din cauza scărpinatului.

PROFILAXIE. Vaccinarea antirujeolică este obligatorie în ţara noastră de câteva decenii, ceea ce a redus semnificativ cazuistica. În afară de aceasta, există un vaccin mixt anti-rujeolă-rubeolă-oreion, precum şi altul împotriva varicelei. Informaţii suplimentare despre aceste vaccinuri puteţi obţine de la medicul copilului dumneavoastră. Diagnosticul erupţiilor febrile este pus de obicei de medicul de familie, pe baza aspectului clinic, la care se pot adăuga teste de laborator sau radiografii în cazul apariţiei complicaţiilor, eventual un consult de specialitate la un medic infecţionist.

TRATAMENT. În funcţie de diagnostic, medicul va indica internarea în spital sau izolarea la domiciliu, precum şi măsurile de dezinfecţie, de identificare şi supraveghere medicală a celor care au intrat în contact cu bolnavul. Tratamentul antibiotic este indicat doar pentru scarlatină şi meningococemie. În cazul celorlalte afecţiuni, bolnavul va sta la pat în perioada febrilă, va fi hidratat corespunzător şi va urma un regim alimentar dietetic. Se va aplica un tratament simptomatic pentru combaterea febrei, tusei, iritaţiei faringiene şi se vor îngriji tegumentele şi mucoasele.

BACTERIANĂ. O boală gravă, din fericire rară, este meningococemia (infecţia generalizată cu o bacterie numită meningococ). Cele mai multe cazuri se întâlnesc la copii sub 1 an şi se manifestă cu febră, frison, alterarea profundă a stării generale şi apariţia de pete roşu închis pe trunchi şi pe membre.