x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea copilului Îngrijirea bebeluşului la naştere

Îngrijirea bebeluşului la naştere

de Steluta Indrei    |    18 Mar 2008   •   00:00

Puiul de om are nevoie de îngrijiri speciale îndată ce vine pe lume. Tăierea cordonului ombilical, curăţarea ochilor, eliberarea căilor respiratorii, testul Apgar... Primele îngrijiri încep în sala de naşteri şi se derulează într-o anumită succesiune. Iată cum descrie aceste etape dr Ana Culcer, şeful secţiei de nou-născuţi de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Puiul de om are nevoie de îngrijiri speciale îndată ce vine pe lume. Tăierea cordonului ombilical, curăţarea ochilor, eliberarea căilor respiratorii, testul Apgar... Primele îngrijiri încep în sala de naşteri şi se derulează într-o anumită succesiune. Iată cum descrie aceste etape dr Ana Culcer, şeful secţiei de nou-născuţi de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

 

 

 

Primele gesturi

În primul rând, moaşa primeşte nou-născutul, de-abia expulzat, în cearşafuri sterile şi încălzite. Apoi medicul obstetrician taie cordonul ombilical. Nou-născutul este aşezat pe o masă încălzită (radiantă), este şters de lichid amniotic şi sânge, i se curăţă ochişorii şi se eliberează căile respiratorii, după care este preluat de medicul neonatolog. El stimulează copilul să respire prin ciupituri şi uşoare bătăi la nivelul tălpilor. În prezent, medicii au renunţat să mai atârne copilul cu capul în jos şi să îl bată în tălpi pentru a-l stimula să respire. Medicul ascultă nou-născutul cu stetoscopul pentru a se asigura că inima şi plămânii funcţionează normal, verifică ritmul cardiac şi respiraţia. În cazul în care copilul este cianotic (vânăt) la gură, nas, mâini şi picioare i se administrează oxigen. Între timp se ligaturează restul cordonului ombilical, fixându-se o clemă cam la 3 centimetri de inserţia sa abdominală. Ombilicul se dezinfectează cu alcool alb şi nu se mai pansează cum se proceda acum 10-20 de ani. Toate aceste gesturi medicale se fac în doar câteva minute, copilul fiind menţinut pe masa încălzită, astfel încât să i se asigure temperatura de 37 de grade Celsius, asemănătoare mediului din care a fost scos. Hipotermia (scăderea temperaturii) poate duce la hemoragie cerebrală, mai ales în cazul prematurilor.

Medicul acţionează în ritm rapid pentru că în cazul unui nou-născut cu suferinţe intrauterine care se prelungesc după naştere există riscul hipoxiei cerebrale. Creierul moare dacă nu primeşte oxigen în mai puţin de şapte minute.

 

 

 

De nota 10

Primul test din viaţa puiului de om este testul Apgar – un punctaj acordat pe baza unor indicatori în primul minut de la naştere. Testul se repetă la 5, 10, 15 şi 20 de minute de la naştere. Medicul neonatolog Ana Culcer spune că prin testul Apgar se apreciază “aspectul tegumentelor, activitatea cordului, respiraţia, tonusul muscular şi reactivitatea nou-născutului”. Pentru fiecare dintre aceste criterii, bebeluşul primeşte între 0 şi 2 puncte. Dacă bebeluşul este de nota 10 înseamnă că este sănătos. Nou-născuţii care obţin un scor între 4 şi 6 la 10 minute de la naştere sunt într-o condiţie mai puţin bună şi au nevoie de asistenţă medicală.

 

 

 

După efectuarea scorului Apgar, medicul neonatolog continuă examinarea copilului. Cu ajutorul unei sonde, pe care o introduce în gură şi în nas, verifică eventualele malformaţii ale tractului digestiv. Apoi verifică dacă anusul este permeabil. Tot acum micuţul este cântărit.

 

 

În cazul în care copilul este sănătos, el este înfăşat în scutece sterile, iar moaşa îi pune bentiţa de identificare. Băieţii primesc bentiţă bleu, iar fetele – roz. Pe bentiţă sunt scrise numele şi prenumele mamei, numărul foilor de observaţie a mamei şi a copilului, greutatea, ora naşterii, sexul. O bentiţă de identificare primeşte şi mama. Dacă a născut pe cale naturală, mama primeşte pruncul în cel mult 30 de minute după ce l-a adus pe lume. Este extrem de important ca în cel mai scurt timp bebeluşul să fie ţinut piele lângă piele pe pieptul mamei. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă contactul piele lângă piele în 15-30 de minute de la naştere.

 

 

 

Maternitate. În momentul în care pruncul abia născut stă lipit de pieptul cald al mamei apare instinctul matern. Astfel se înfiripă o relaţie ce va dura toată viaţa. Atingerea piele lângă piele dintre mamă şi pruncul ei creşte secreţia de oxitocină, hormonul care declanşează contracţiile uterine şi secreţia de lapte. Cu cât nou-născutul este dus mai devreme la sânul mamei, cu atât lactaţia apare mai rapid. Oxitocina o ajută pe mamă să fie calmă, pentru a răspunde tuturor nevoilor pruncului ei.

 

 

 

ÎNTÂLNIRE MAGICĂ. Bebeluşul are la naştere un nivel ridicat de adrenalină, care îl face să fie vioi şi alert şi care îl pregăteşte pentru întâlnirea cu mama lui. Să o privească, să îşi găsească drumul către sânul ei şi să se hrănească, să apară reflexul de supt. În primele ore şi zile după naştere, mama şi pruncul învaţă împreună să comunice într-un mod unic, ştiut numai de ei.

×
Subiecte în articol: nastere sanatatea copilului