O sa fiu ca mama. Ba nu, ca tata

"Cand o sa fiu mare, vreau sa fiu medic ca tata." "Eu vreau sa ma fac invatatoare ca mama." De cate ori nu ati auzit asemenea discutii intre doi pusti care se joaca?

Parintii sunt primul model la care se raporteaza copilul. Sistemul de credinte, de valori, al parintilor ii este imprimat putin cate putin si copilului, care imita inconstient comportamentul mamei si al tatalui. Acest lucru este confirmat si de rapoartele Organizatiei Mondiale a Sanatatii, care arata ca in primii cinci ani de viata dezvoltarea copilului este influentata mai mult de persoanele care il inconjoara (parinti, bunici, frati mai mari), decat de factorii genetici.

"In dezvoltarea echilibrata a personalitatii copilului nu conteaza structura familiei. Copilul se poate dezvolta la fel de bine intr-o familie monoparentala, intr-o familie divortata ca si intr-o familie traditionala, formata din mama, tata, bunici. Ceea ce conteaza este calitatea relatiilor dintr-o familie si modul cum functioneaza aceste relatii. Pentru ca micutul sa-si contureze identitatea, sa-si dezvolte sentimentul de sine, este importanta concordanta relatiilor in familie", precizeaza psihologul Oana-Maria Olteanu, de la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii "Grigore Alexandrescu".

Personalitatea copilului se dezvolta prin raportarea la modelele imediate si prin preluarea unor aspecte ale acestor modele. Relatia armonioasa dintre parinte si copil il fereste pe acesta din urma de dezamagiri. O mama care promite la un moment dat ca aduce un cadou si nu il mai aduce nu este o mama care a coborat de pe piedestalul de model al copilului ei. "Trebuie sa ne stabilim niste repere de incredere si de iubire neconditionata pe care sa le oferim copilului. Si atunci, chiar daca promisiunile facute si nerespectate sunt dificile pentru copil, ne argumentam deciziile si copilul va intelege", este de parere psihologul Oana-Maria Olteanu.

PERIOADA CAUTARILOR

Pe masura ce copilul creste, cercul lui de cunostinte se largeste. Si apar alte modele, cu care uneori parintii nu sunt de acord. Societatea moderna propune o gama foarte larga de modele de staruri, la care copilul incepe sa se raporteze. "Copilul sau adolescentul este intr-o perioada de cautari. Ca parinti, nu trebuie sa ne ingrijoreze in mod special asemenea situatii.

Exista familii de intelectuali care sunt de-a dreptul disperate pentru ca fiului sau fiicei ii plac telenovelele sau manelele. Daca in copilarie intre parinti si copil a fost construita o relatie de incredere, perioada aceasta de bulversare a valorilor este trecatoare si nu poate sa darame totul. Modelul pe care l-am propus nu poate fi daramat de niste staruri pe care acum copilul le copiaza fie ca atitudine, fie ca vestimentatie", continua psihologul Oana-Maria Olteanu.

MODELE CARE SOCHEAZA

Foarte frecvent, adolescentii pot sa aiba un comportament de negare. In conturarea identitatii de sine, ei isi pot alege modele care socheaza, care sunt exact opusul valorilor promovate de parinti. Nu este insa obligatoriu sa isi asume asemenea modele pana la urma. Copilul isi construieste un sine ideal prin raportarea la standardele impuse de grup, de modelul cultural, de modelele din viata publica, din sport, din muzica. Aceasta comparatie are un rol esential in dezvoltarea personalitatii si il determina pe copil sa constientizeze anumite discrepante intre sinele real si sinele ideal si sa isi constientizeze potentialul. Cei mai multi adolescenti depasesc usor aceasta perioada de cautari.

SFATUL MEDICULUI "Copiii sunt inocenti,vulnerabili si dependenti. Sunt curiosi, activi si plini de speranta, asa incat viata lor trebuie sa fie una de bucurie, de joc, de invatare si de crestere." Acestea sunt cateva randuri din Declaratia privind drepturile copilului adoptata de ONU. "Chiar daca aceste cuvinte suna sentimental, catre asta se indreapta in plan social ideea de a furniza modele pentru copii. Afirmatiile exprima ideea de constientizare a nevoilor psihologice ale copilului si obligatia noastra ca parinti de a le raspunde acestor nevoi, oferindu-le modelele noastre", arata psihologul Oana-Maria Olteanu.

PARINTI SI BUNICI. "In momentul in care parintele incearca sa impuna o anumita limita, sa propuna unele reguli, dar vine bunicul si spune: «Lasa-l ca e mic!», apar neconcordantele, dezechilibrele. Nu este bine sa existe un demers educational neunitar intre parinti si bunici sau intre mama si tata. Nu este bine ca mama sa fie cea care rasplateste, iar tatal – cel care pedepseste. Asemenea situatii nu sunt benefice pentru dezvoltarea copilului, deoarece creeaza stari de nesiguranta", ne atrage atentia psihologul Oana-Maria Olteanu.

STIRI

EDUCATIE. Potrivit unui studiu publicat in revista americana Pediatrics, copiii care cresc intr-o atmosfera foarte dura si cu multe restrictii din partea parintilor risca sa devina obezi. Autorii studiului au tinut sub observatie mai multe serii de elevi in clasele primare. S-a dovedit ca 11% dintre ei erau supraponderali si proveneau din familii cu parinti foarte severi. In opinia autorilor studiului, acesti parinti sunt foarte atenti la comportamentul copiilor, neglijand insa obiceiurile alimentare si activitatea fizica a odraslelor lor. ANIMALE. Un studiu efectuat la Universitatea Arizona (SUA) arata ca micutii care cresc alaturi de caini si de pisici sunt mai putin predispusi alergiilor. "Copilul intra in contact cu alergenii de la varsta foarte mica. Acest contact ii permite organismului sa dezvolte anticorpi si sa evite reactiile alergice in viitor", arata dr. Esmeralda Morales, coordonatorul studiului. Cercetarea se adreseaza parintilor, dar mai ales celor care renunta la animalul de companie, atunci cand au un copil. TULBURARI. Cercetatorii rusi sustin ca la copiii care merg la gradinita tarziu sau nu merg deloc, functiile psihice se dezvolta mai greu. Cum se explica acest lucru? La gradinita, copiii se afla sub supravegherea permanenta a educatorilor. Acestia ii pot compara cu ceilalti copii de aceeasi varsta si pot descoperi tulburari in dezvoltarea intelectuala, care pot fi remediate. Acasa, fiind aproape in permanenta alaturi de copil, parintilor le pot scapa aceste tulburari.