Alergiile la medicamente

Reacţiile alergice la unele medicamente ar putea fi explicate plastic prin trezirea din somn a unor virusuri, susţine un studiu recent efectuat în Franţa. Se ştie că există alergia la medicamente şi că sunt unii pacienţi, numiţi hipersensibili, care au reacţii severe la un medicament.

Profesorul Philippe Musette de la CHU Rouen şi colaboratorii săi sunt de părere că în anumite cazuri de alergii la medicamente nu este vorba de un mecanism clasic de alergie, ci de o reacţie declanşată de activarea unui virus prezent în stare latentă în organism.

Alergia se defineşte ca reacţie a sistemului imunitar la un agent care în mod curent este inofensiv - respectiv o proteină din alimente sau polenul - dar pe care organismul îl consideră periculos. Pe acest fond, apar simptomele de tipul urticariei: eczemă, rinită... La unii pacienţi, medicamentele - de exemplu, antibioticele - provoacă acest tip de reacţie imunitară. Totuşi, în cazul unor persoane, care suferă de o formă severă de hipersensibilitate la medicamente, nu contra medicamentului ar reacţiona sistemul imunitar, ci contra unui virus trezit de pastila cu pricina.

Echipa profesorului Philippe Musette a monitorizat 40 de pacienţi afectaţi de acest tip de sensibilitate. Pe lângă reacţiile pe piele, la aceşti pacienţi au fost constatate afecţiuni ale ganglionilor, ficatului, plămânilor şi rinichilor. Simptomele acestora sunt comparabile cu cele ale unei infecţii cu virusul Epstein Barr (EBV), virus din familia Herpes, precizează profesorul Philippe Musette.

La pacienţii care fac reacţii de hipersensibilitate se înregistrează o creştere a virusului în sânge şi o reacţie imunitară specifică dirijată împotriva EBV. Noi am observat că medicamentele incriminate puteau reactiva virusul Epstein Barr, exisistent în formă latentă în limfocitele B la peste 90% din populaţie, spune profesorul Philippe Musette. Cercetătorii din Rouen sunt preocupaţi să explice de ce reactivarea EBV nu se înregistrează decât la unele persoane. Avem nişte explicaţii de ordin genetic. În prezent, suntem preocupaţi să descoperim cauzele acestei reactivări virale şi să le verificăm, anunţă profesorul Philippe Musette.

Printre medicamentele care provoacă asemenea reacţii, în prima linie sunt antibioticele, în special, cele din clasa cefalosporine (peniciline şi derivate) şi sulfamidele. Alergii mai produc aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene (administrate contra durerilor reumatice), anestezicele locale. Sunt posibile reacţii alergice la medicamente ce se adresează sistemului cardiovascular, la antiepileptice, neuroleptice, vitamine, la produse care conţin chinină, chiar la unele medicamente eliberate fără reţetă şi la unele preparate homeopatice.