La sfârşitul lunii ianuarie, în ciuda vremii de afară, ne considerăm aproape scăpaţi de neplăcerile iernii. Totuşi, ultimul comunicat al Ministerului Sănătăţii avertizează că ne aflăm în plin sezon gripal, activitatea gripală fiind considerată de ,,intensitate medie”, cu focare locale în judeţele Constanţa şi Iaşi şi cazuri sporadice în restul ţării. O situaţie similară se întâlneşte în majoritatea ţărilor europene. Într-adevăr, îmbolnăvirile gripale sunt mai frecvente în sezonul rece, întâlnindu-se din octombrie-noiembrie până în martie.
Gripa poate fi deseori confundată cu o răceală banală, dar în general debutul este violent, cu febră înaltă de 39-40 de grade Celsius, frisoane şi transpiraţii, la care se adaugă dureri musculare şi articulare, cefalee şi dureri ale globilor oculari, toate pe fondul unei stări de oboseală accentuate. De asemenea, apar tuse uscată, iritativă, secreţii nazale apoase, inapetenţă, iar la copii vărsături, diaree şi dureri abdominale. Există categorii cu risc crescut, la care infecţia evoluează mai grav: copiii mici (sub 5 ani, mai ales cei sub 2 ani), femeile gravide, persoanele cu vârsta peste 65 de ani. De asemenea, sunt expuse complicaţiilor persoanele cu maladii cronice: afecţiuni cardiovasculare, pulmonare (în special astm bronşic şi BPOC, diabet zaharat, boli neurologice, hepatice şi renale cronice, obezitate morbidă. Mai sunt în pericol persoanele cu imunitate scăzută, bolnavii de cancer, cei care urmează un tratament prelungit cu corticosteroizi, chimioterapice sau imunosupresoare.
Gripa se răspândeşte, în principal, prin inhalarea aerosolilor cu particule infectante, eliminaţi de bolnav atunci când tuşeşte, strănută sau vorbeşte. Particulele se răspândesc la circa un metru în jurul bolnavului şi plutesc în aer, pentru a se depune apoi pe obiecte şi suprafeţe. Acestea din urmă reprezintă o altă sursă importantă de infecţie, căci prin atingerea lor şi, ulterior, prin punerea mâinii la nas, gură, ochi se poate, de asemenea, contacta boala. În plus, adulţii încep să răspândească virusul cu o zi înainte de a prezenta simptome de boală şi continuă să o facă încă cinci-şapte zile după aceea, iar copiii chiar mai mult timp.
Pentru prevenirea bolii, evitaţi pe cât posibil aglomeraţiile şi persoanele bolnave. Aerisiţi frecvent încăperile şi, dacă e posibil, instalaţi un aparat de sterilizare a aerului. Menţineţi curăţenia şi dezinfectaţi frecvent suprafeţele utilizate în comun (mobilier, tastatură, telefon, clanţele uşilor, jucării etc.). Nu folosiţi obiecte de toaletă sau veselă în comun. Spălaţi-vă cât mai des pe mâini cu apă şi săpun, iar dacă nu e posibil folosiţi un gel dezinfectant pentru mâini. Renunţaţi la fumat şi aveţi grijă să vă hidrataţi suficient. Atunci când tuşiţi sau strănutaţi, acoperiţi-vă gura şi nasul cu un şerveţel (care trebuie apoi imediat aruncat). Rămâneţi în casă, dacă aveţi febră, şi 24 de ore după aceea. Prezentaţi-vă la medic cât mai rapid dacă aveţi simptome de gripă, căci există medicamente antivirale eficiente, dar care au un efect mai bun administrate din primele zile de boală.
Dacă vă încadraţi în grupele de risc şi încă nu v-aţi vaccinat, nici acum nu este târziu să o faceţi! Atenţie, copiii sub 6 luni nu pot fi vaccinaţi, dar sunt extrem de vulnerabili în faţa bolii, de aceea persoa-nele care îi îngrijesc trebuie să se vaccineze.