Jumătate dintre persoanele in vărstă care iau medicamente nu respectă reţeta şi sfaturile medicului. Acesta este unul dintre motivele pentru care efectele adverse ale medicamentelor sunt de două ori mai frecvente după 65 de ani.
Jumătate dintre persoanele in vărstă care iau medicamente nu respectă reţeta şi sfaturile medicului. Acesta este unul dintre motivele pentru care efectele adverse ale medicamentelor sunt de două ori mai frecvente după 65 de ani. Concluziile aparţin unui studiu realizat recent de Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală din Franţa. Dr Doina Mihăilă, medic de familie la Centrul de Diagnostic şi Tratament "Dorobanţi", preşedintele Patronatului Medicilor de Familie, ne lămureşte care este atitudinea vărstnicilor faţă de medicamente, dar şi atitudinea medicului faţă de pacientul vărstnic.
In practica de zi cu zi, dr Doina Mihăilă intălneşte două mari categorii de pacienţi vărstnici: unii cărora le place să ia pastile şi nu sunt mulţumiţi dacă medicul nu umple reţeta de medicamente şi alţii pentru care tratamentul reprezintă o corvoadă. Cu cei din prima categorie este mai uşor de lucrat, pentru că sunt conştiincioşi in administrarea tratamentului. In schimb, cu cei care refuză medicamentele medicul trebuie să ducă muncă de lămurire şi să stabilească o relaţie bazată pe incredere. Sunt vărstnici care nu vor să ia medicamente de teamă că se obişnuiesc cu ele, că devin dependenţi. Dr. Doina Mihăilă le explică acestora că "bătrăneţea vine cu experienţă, inţelepciune, dar şi cu boli, care trebuie tratate tocmai pentru a-şi prelungi viaţa. Iar in anii pe care ii mai au de trăit nu au de ce să le fie teamă că se vor obişnui cu pastilele". Sunt insă şi bătrănei care din cauza vărstei uită sau confundă medicamentele. Uneori uită să ia pastila de la prănz, sau iau două in loc de una, sau chiar iau din pastilele soţului/soţiei. Probleme in administrarea pastilelor au şi cei care nu au pe nimeni şi işi poartă singuri de grijă, mai aminteşte dr Doina Mihăilă.
Atenţie la automedicaţie!
Un alt aspect asupra căruia medicul atrage atenţia este automedicaţia. Există vărstnici care işi administrează medicamente după ureche sau doar la sfatul farmacistului, care nu cunoaşte istoricul de boală al pacientului şi nici nu are timp de discuţii amănunţite cu acesta. "Medicul este răspunzător numai pentru tratamentul prescris de el, nicidecum nu-şi poate asuma răspunderea pentru ceea ce recomandă farmacistul", subliniază dr Doina Mihăilă. Ea spune că majoritatea bătrănilor nu au o singură problemă de sănătate, ci au boli asociate, motiv pentru care tratamentul trebuie să fie prescris in mod personalizat. De exemplu, medicamentele pentru viroze, care unui om fără alte boli ii fac bine, este posibil ca in cazul unui cardiac sau diabetic să aibă efecte secundare.
"Medicamentele prescrise de medic sunt adaptate in funcţie de vărsta pacientului, de greutate şi de stadiul in care se află boala de care acesta suferă. Pacientul vărstnic nu trebuie să ia nici un medicament la sfatul soţiei sau vecinei, oricăt de banal ar părea medicamentul (un laxativ, un calmant, picături pentru ochi) pe motiv că soţiei sau vecinei i-a făcut bine şi ar putea să-i fie şi lui de ajutor", subliniază medicul de familie Doina Mihăilă.
Cănd trebuie consultat medicul
In cazul vărstnicilor cu boli cronice care iau medicamente pe termen lung - de cele mai multe ori pentru toată viaţa - există unele imprejurări care influenţează efectul tratamentului. De exemplu, cănd pacientul işi pierde partenerul de viaţă sau cănd işi schimbă domiciliul (este luat in grijă de familie sau dimpotrivă este abandonat), el nu mai acordă atenţie tratamentului. O altă situaţie in care se pot ivi probleme este atunci cănd apare o altă boală. Este posibil ca tratamentul să fie ajustat şi, pănă se obişnuieşte cu noua schemă terapeutică, pacientul poate incurca medicamentele. "El nu trebuie să ezite să ceară lămuriri medicului. Oricum, pacientul - indiferent că este tănăr sau vărstnic - trebuie să plece din cabinetul medicului cu un bileţel de posologie (modul cum se administrează medicamentele). Medicul scrie pe bileţel denumirea medicamentului, momentul zilei cănd trebuie administrat (dimineaţa, prănz, seara) şi observaţii (inainte de masă, după masă, se dizolvă, se ia cu mai multă apă)", precizează dr Doina Mihăilă. Celor care au de luat mai multe medicamente zilnic le pot fi de ajutor cutiuţele de medicamente care se găsesc in farmacii. In cele şapte compartimente ale cutiei, pacientul işi poate pune medicamentele pentru fiecare zi a săptămănii.
Pacientul vărstnic trebuie să consulte medicul chiar şi cănd face o simplă răceală, cănd nu are poftă de măncare, slăbeşte sau simte o stare de oboseală intensă inexplicabilă. In cazul in care, după administrarea unui nou medicament, pacientul are tulburări digestive (greaţă, vărsături, scaune anormale), stări de somnolenţă, ameţeli, trebuie de asemenea să consulte medicul. In perioadele cu temperaturi extreme, caniculă sau ger, este bine de asemenea să ceară sfatul medicului dacă observă schimbări la administrarea tratamentului. Uneori, in cazul cardiacilor sau astmaticilor este necesar ca dozele de medicamente să fie modificate in funcţie de anotimp.
STIL DE VIAŢĂ. Vărstnicul este bine să considere luarea medicamentelor un obicei firesc, pe care il respectă la aceeaşi oră, aşa cum se intămplă cu micul dejun, privitul la televizor sau spălatul pe dinţi. Stabilirea unor tabieturi in luarea medicamentelor permite limitarea riscului de a uita sau de a lua greşit pastilele. Un alt aspect important de care trebuie să ţină seama bunicii noştri este respectarea unei diete echilibrate: să evite sarea şi alimentele sărate (murături, măsline, telemea), grăsimile, dulciurile in exces. Să nu uite să se hidrateze, ştiut fiind că bătrănii nu beau suficientă apă. Şi nu in ultimul rănd, să-şi menţină forma fizică mergănd pe jos in funcţie de posibilităţi şi să păstreze contactul cu lumea: să citească ziare, cărţi, să urmărească programele radio şi tv, să dezlege cuvinte incrucişate, să meargă la cumpărături fără listă.